Șoșoacă: „Partium”

iana Șoșoacă, europarlamentara SOS România, susține că a descoperit pregătiri pentru autonomia Transilvaniei și redeschiderea temelor teritoriale în Europa Centrală — afirmații făcute într-o emisiune la GOLD FM care ridică întrebări despre ce se discută, de fapt, în culisele diplomatice europene, departe de camerele de luat vederi. Ceea ce oficial se prezintă drept dialog intercultural ar putea ascunde, în viziunea sa, un joc geopolitic mult mai vechi: redefinirea granițelor post-Trianon.

Invitată la „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, Șoșoacă a vorbit pe larg despre relația tensionată dintre România și Ungaria, despre încercările de „instigare la ură” și despre riscurile geopolitice care, în viziunea ei, vizează integritatea teritorială a României. Discursul său îmbină avertismente dure cu reflecții istorice și apeluri la unitate națională — un tip de retorică care, coincidență sau nu, devine din ce în ce mai frecvent în discursul public românesc tocmai în momentul în care Ungaria își consolidează influența regională prin relații privilegiate cu Moscova și Beijing.

Europarlamentara afirmă că una dintre cele mai mari greșeli făcute de clasa politică românească a fost alimentarea animozităților istorice dintre români și maghiari. „Maghiarii fac parte, ca și sârbii, turcii, tătarii, din țara noastră. Sunt cetățeni români. Politicienii au instigat la ură între români și maghiari doar pentru a susține UDMR-ul și pentru a avea mereu un aliat de guvernare”, a declarat Șoșoacă. Ea susține că, în mod paradoxal, a câștigat respectul și simpatia multor cetățeni maghiari, mai ales în timpul pandemiei, când îi ajuta și nu îi discrimina, considerându-i tot cetățeni români.

Politiciana acuză clasa politică de la București că a folosit constant tema maghiară ca unealtă de manipulare: „Au avut nevoie să întrețină ura, să ne divizeze, pentru a controla mai ușor electoratul. Așa s-a născut discriminarea, așa s-a pierdut unitatea.” Ceea ce nu se spune în dezbaterile publice: această strategie a servit interesele nu doar ale UDMR, ci și ale partidelor mari care au avut nevoie de un aliat stabil pentru majorități parlamentare — indiferent de costul pe termen lung pentru coeziunea națională.

„Se pregătește o nouă împărțire a teritoriilor” — avertisment sau exagerare?

Șoșoacă a precizat că, în cadrul participărilor sale internaționale, a aflat despre inițiative care urmăresc redeschiderea temelor teritoriale din Europa Centrală și de Est. În special, se vorbește deja despre „acțiuni de pregătire pentru autonomia Transilvaniei” și de „rescriere tacită a granițelor istorice”. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, când Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză de coeziune din istoria sa?

„Am descoperit că în Transilvania există universități și asociații care poartă numele partium, ceea ce arată că se pregătește ceva. E un termen istoric, dar e folosit din nou în sens politic. Când am văzut asta, am scris primul lucru: Va trebui să ne pregătim să apărăm Ardealul“, a spus Șoșoacă, evocând versul cântecului patriotic „Treceți, batalioane române, Carpații!”. Termenul „Partium” se referă istoric la teritoriile maghiare din Transilvania — folosirea lui în context contemporan nu este, probabil, o simplă alegere academică.

Europarlamentara avertizează că orice mișcare în această direcție ar putea declanșa un conflict regional major, care ar implica nu doar România, ci și alte state cu minorități maghiare: „Cei care cred că vor obține ceva prin destabilizarea Ardealului nu înțeleg că un astfel de gest va declanșa un lanț de conflicte. Se va aprinde flacăra și în Slovacia, Polonia, Italia, Spania. Este un joc extrem de periculos!” Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Ungaria lui Viktor Orbán a adoptat deja legislație care acordă cetățenie maghiară descendenților din teritoriile pierdute — o mișcare care, formal, e culturală, dar care creează, de fapt, o rețea de loialități transfrontaliere.

„Ungaria trebuie să fie vecinul nostru, nu dușmanul nostru”

Deși denunță riscurile politice, Șoșoacă subliniază că poarta dialogului cu Ungaria trebuie să rămână deschisă: „Nu am mers pe linia naționaliștilor care au instigat împotriva maghiarilor. Dimpotrivă, am spus mereu: trebuie să trăim în pace și respect. Maghiarii, ca și românii, sunt popor creștin. Avem dușmani comuni, trebuie să ne concentrăm pe ei, nu să ne urâm între noi.” Europarlamentara invocă chiar momentele istorice în care cele două popoare au avut obiective comune și spune că astăzi ar trebui să existe o reconciliere bazată pe realism, nu pe resentiment.

„Am spus la congresul BRICS-UE că trebuie să lăsăm istoria care ne dezbină la o parte și să învățăm să ne respectăm reciproc. Numai așa putem evita capcanele care ni se întind. Întotdeauna a existat o mână din afară care a semănat discordie între români și unguri.” Cine beneficiază de această discordie? Răspunsul clasic: puterile care au interes să mențină Europa Centrală fragmentată și incapabilă de acțiune comună.

„România trebuie să fie prezentă acolo unde se decide soarta regiunii”

Șoșoacă a povestit că a participat la întâlniri internaționale cu reprezentanți ai mai multor state, inclusiv Rusia, Bulgaria și Ungaria, și că a reușit, prin intervențiile sale, să blocheze discuții privind „autonomia Transilvaniei și a Dobrogei”. „Singura țară care lipsea de obicei la aceste întâlniri era România. Eu am fost invitată tocmai pentru că alte state au cerut ca România să fie reprezentată prin mine. Am discutat personal cu Dmitri Medvedev despre Transilvania. După discursul meu, a venit și mi-a spus: ‘Da, acum pot recunoaște că România are o națiune română.'”

Ea consideră că astfel de apariții au contribuit la menținerea echilibrului geopolitic: „Dacă n-aș fi fost acolo, s-ar fi produs o ruptură gravă. Am reușit să stopez discuțiile despre preluarea Transilvaniei și a Dobrogei. Sunt lucruri foarte serioase.” Ceea ce nu se spune: dacă astfel de discuții au loc la nivel diplomatic informal, înseamnă că există actori interesați să testeze terenul — și absența reprezentării oficiale românești la astfel de întâlniri ridică semne de întrebare despre prioritățile diplomatice ale Bucureștiului.

„Trebuie să fim treji, uniți și mândri”

Șoșoacă a avertizat despre posibile scenarii geopolitice, reamintind, totodată, că noi, ca popor, trebuie să ne păstrăm vigilența națională și să ne reîntoarcem la valori. Pentru ea, amenințările nu vin doar din plan extern, ci și din propria pasivitate a românilor. „Românii trebuie să înțeleagă că istoria nu s-a terminat. Să nu ne mai lăsăm divizați de idei sau etnii. Ungaria, Rusia, Bulgaria, toate vor avea un loc lângă noi, dar numai dacă România va fi puternică. Iar România nu mai are voie să doarmă.”

Fără unitate internă și fără luciditate geopolitică, România riscă să repete greșelile istoriei — o lecție pe care, se pare, fiecare generație trebuie să o reînvețe pe cont propriu.