Schwarz Group: donații generoase, apoi contracte cu statul?

icepremierul Oana Gheorghiu a trimis emailuri oficiale către instituții cheie ale statului — inclusiv Serviciul de Telecomunicații Speciale — sondând interesul acestora pentru serviciile grupului german Schwarz, proprietarul Kaufland și Lidl. Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale: același grup a donat 250.000 de euro pentru proiectele ONG-ului condus anterior de Gheorghiu. Coincidență? Sau cronologia ridică semne de întrebare despre cum funcționează cu adevărat relația dintre finanțatori privați și funcțiile publice?

Documentele consultate de Gândul arată că, în februarie 2026, Gheorghiu a trimis de pe adresa oficială a Guvernului mai multe mesaje către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și STS, întrebând dacă instituțiile sunt interesate de produsele și serviciile oferite de Schwarz Digits — brațul IT al gigantului german. Textul emailului către STS, semnat de vicepremier, menționează explicit “întâlniri exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental”, despre care publicul nu a aflat nimic până acum.

Emailuri copy-paste către servicii secrete

În emailul către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul STS, Gheorghiu scrie: “Vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes.” Mesajul precizează că răspunsul va fi integrat “într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare.”

Ulterior, vicepremierul a trimis un al doilea email către ADR, scuzându-se că a dat copy-paste la textul destinat STS: “Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare.” Eroarea tehnică ridică o întrebare mai profundă: câte instituții au primit același apel, și cine a stabilit că Schwarz Group merită această atenție oficială?

Kaufland, donator generos pentru Gheorghiu

Documentele arată că Kaufland — parte a grupului Schwarz — a donat 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu. Schwarz Digits, divizia IT a grupului, “livrează soluții și produse digitale de încredere”, conform site-ului oficial. Grupul este prezent în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 miliarde euro în 2024. În România, Schwarz deține Kaufland, Lidl și Schwarz Digits, cu afaceri cumulate de circa 9 miliarde euro și peste 30.000 de angajați.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: ce servicii IT exacte oferă Schwarz Digits instituțiilor statului român, și dacă aceste servicii implică infrastructură critică, date sensibile sau capacități de securitate cibernetică. Schwarz Digits gestionează zona cloud, cyber și IT a întregului grup — un portofoliu care, în mâinile unei corporații străine, ridică întrebări despre suveranitate digitală, un termen pe care chiar Gheorghiu îl invocă în emailurile sale.

Întâlniri “confidențiale” la Palatul Victoria

Reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie 2026 și în martie 2026. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic public — până acum. Oana Gheorghiu confirmă în emailuri că au fost “întâlniri exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental”. Cine a participat? Ce s-a discutat? De ce au rămas confidențiale?

În martie 2026, premierul Ilie Bolojan l-a primit oficial pe Gerd Chrzanowski, CEO-ul Schwarz Group, la Palatul Victoria. Conform Ziarul Financiar, întâlnirea ar fi avut ca subiect central “reducerea deficitului comercial al României”. Comunicatul guvernului a fost laconic: “Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group pentru investițiile realizate în România și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească.” Publicul nu a aflat însă că nu era prima întâlnire “exploratorie” a guvernului cu reprezentanții grupului german.

Cronologia ridică întrebări: întâlnire confidențială în ianuarie, emailuri de sondare către instituții cheie în februarie, întâlnire oficială în martie. Cine a inițiat această secvență? Și de ce un gigant retail german — proprietarul unor lanțuri de supermarketuri — are acces la discuții despre infrastructura digitală a statului român?

Demiterea șefului ADR: insubordonare sau refuz de a colabora?

Pe 4 mai 2026, Oana Gheorghiu l-a demis pe Vlad Dragoș, șeful Autorității pentru Digitalizarea României — exact instituția căreia îi trimisese emailuri despre Schwarz în februarie. Motivele invocate de vicepremier pe Facebook: “eșecuri operaționale” și “insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar.”

Ceea ce nu se spune: Dragoș era șeful instituției asupra căreia Gheorghiu punea presiuni chiar de pe adresa oficială de minister. A refuzat Dragoș să “colaboreze” pe dosarul Schwarz? Sau a pus întrebări incomode despre legalitatea și oportunitatea unor contracte cu un grup care finanțase anterior proiectele vicepremierului?

Ieri, 13 mai 2026, Oana Gheorghiu a făcut un apel public ca Parchetul General să ofere consultanță Guvernului despre cum să găsească dovezi de activități infracționale. Ironia nu scapă: ar trebui ca procurorii să vină la guvern, dar nu pentru a instrui angajații, ci mai degrabă pentru a ancheta un posibil trafic de influență?

Cine beneficiază?

Schwarz Group este o corporație legitimă, cu miliarde de euro investite în România. Dar secvența — donații generoase către ONG-ul Oanei Gheorghiu, apoi Gheorghiu în funcție publică trimițând emailuri oficiale către instituții cheie ale statului, promovând serviciile aceluiași grup — ridică întrebări pe care presa mainstream le evită: cine beneficiază de fapt de aceste “întâlniri exploratorii”? Ce înseamnă “suveranitate digitală” când infrastructura critică este propusă de un gigant străin care a finanțat anterior proiectele unui funcționar public?

Și, mai important: câte alte instituții au primit emailuri similare? Câte alte “decizii strategice” sunt fundamentate pe baza unor relații care încep cu donații generoase și se termină cu contracte de stat?

Documentele sunt publice. Cronologia este clară. Întrebările rămân fără răspuns.