Drona din Galați: Moscova neagă, cronologia ridică semne de întrebare
mbasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a refuzat să confirme că drona care a lovit un bloc de locuințe în Galați aparține armatei ruse — o poziție care ridică întrebări asupra protocoalelor de recunoaștere a incidentelor transfrontaliere în contextul războiului din Ucraina. Convocarea la sediul Ministerului Afacerilor Externe, condus de Oana Toiu, s-a încheiat fără clarificări oficiale din partea Moscovei.
“Nu a confirmat că drona aparține Rusiei”, a declarat ministrul Toiu după întâlnirea cu diplomatul rus. Formularea diplomatică lasă loc la interpretări: negarea nu înseamnă automat dezminținre, ci poate indica o strategie de evaziune caracteristică discursului rusesc în cazurile de “daune colaterale” ale conflictului ucrainean. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că România se află într-o zonă gri juridică — membră NATO, dar fără un cadru clar de răspuns la incursiunile repetate ale dronelor rusești pe teritoriul național.
Incidentul din Galați nu este singular. De la invazia rusă din Ucraina, România a raportat multiple intrări ale dronelor în spațiul aerian, majoritatea catalogate drept “erori de navigație” sau “efecte ale operațiunilor militare din vecinătate”. Coincidență sau testare sistematică a timpilor de reacție ai apărării NATO de pe flancul estic? Cronologia acestor incidente — concentrate în zone precum Galați, Tulcea și Constanța — sugerează un pattern care depășește explicațiile tehnice oferite public.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis o notă de protest, procedură standard în astfel de situații. Însă în absența unei recunoașteri explicite din partea Rusiei, răspunsul României rămâne limitat la condamnări verbale. Cine beneficiază de această ambiguitate? Moscova câștigă timp și spațiu de manevră, în timp ce autoritățile române evită escaladarea — un echilibru fragil care lasă populația civilă expusă riscurilor unui conflict la care, oficial, România nu participă direct.
Ambasadorul Lipaev a părăsit sediul MAE fără declarații publice. Tăcerea diplomatică, în acest context, spune mai mult decât orice comunicat oficial.