Bolojan: 10 ore de PR la Chișinău în timp ce drona cădea la Galați
n timp ce la Galați căzea o dronă rusească și CSAT convoca ședință de urgență, premierul în funcție cu coaliție minoritară Ilie Bolojan a rămas încă zece ore la Chișinău pentru fotografii și discuții de protocol cu Maia Sandu și primarii din Republica Moldova. Informația despre dronă îl ajunsese încă de la orele 2 noaptea — ceea ce ridică întrebări despre prioritățile unui premier aflat în criză de legitimitate, care pare să investească mai mult în imagine externă decât în gestionarea urgențelor de securitate națională.
Conform surselor, Bolojan a fost informat despre incidentul de la Galați în jurul orei 2:00 dimineața, 30 mai 2026. În loc să-și întrerupă vizita și să se întoarcă pentru ședința CSAT sau să meargă direct la Galați — unde un obiect zburător neidentificat de fabricație rusească căzuse pe teritoriul României — premierul contestat a ales să doarmă liniștit, apoi să participe la întâlniri de protocol cu oficiali moldoveni.
Cronologia ridică semne de întrebare. Bolojan se află în funcție de premier contestat din 23 aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul politic și miniștrii social-democrați au părăsit guvernul. De atunci, activitatea sa publică s-a concentrat vizibil pe evenimente de imagine: vizite externe, conferințe de presă, fotografii cu lideri străini. Vizita la Chișinău — deși programată — devine astfel un exercițiu de PR în contextul în care legitimitatea sa internă este contestată de peste jumătate din Parlament.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: un premier în funcție cu coaliție minoritară, fără susținere parlamentară solidă, care investește zece ore în taclale diplomatice în loc să gestioneze o criză de securitate, transmite un mesaj dublu. Pe de o parte, proiectează imaginea unui lider pro-european angajat în sprijinirea Republicii Moldova. Pe de altă parte, sugerează o detașare de realitățile interne — exact ceea ce i se reproșează de la instalarea guvernului minoritar PNL-USR-UDMR.
Drona căzută la Galați nu e un incident izolat. România se află la granița estică a NATO, iar spațiul aerian românesc a fost violat repetat de obiecte zburătoare rusești din 2022 încoace — mai ales în zona Deltei Dunării și a Dobrogei. Protocolul standard cere prezența premierului la ședințele CSAT în astfel de momente. Bolojan a ales altfel.
Cine beneficiază? Imaginea internațională a lui Bolojan — un tehnocrat pro-occidental, susținător al integrării europene a Moldovei — se consolidează. Dar în interior, episodul alimentează narativul opoziției: un premier contestat, care guvernează cu un cabinet minoritar, mai interesat de fotografia cu Maia Sandu decât de securitatea cetățenilor de la Galați. AUR și PSD au și început să exploateze subiectul pe rețelele sociale, vorbind despre “premier de imagine, nu de substanță”.
Coincidență sau nu, vizita la Chișinău vine la doar câteva zile după ce Bolojan a cerut din nou sprijin parlamentar pentru legile PNRR — unde are nevoie de voturi din opoziție. O imagine de lider pro-european ferm ar putea fi monedă de schimb în negocierile cu USR și chiar cu fracțiuni moderate din PSD. Dar dacă prețul e absenteismul în momente de criză de securitate, întrebarea rămâne: cine plătește nota?