Trump anunță acord cu Iranul: ce nu se spune despre renunțarea la proxy

reședintele american Donald Trump a declarat vineri că nu mai există „niciun punct de blocaj” în calea unui acord cu Iranul, care ar fi acceptat să renunțe la susținerea grupărilor proxy din Orientul Mijlociu — o afirmație care ridică semne de întrebare despre ce concesii nu sunt menționate public și cine beneficiază de fapt de această înțelegere.

Declarația vine după luni de negocieri discrete, iar cronologia coincide suspect cu intensificarea tensiunilor regionale și cu presiunea economică fără precedent exercitată asupra Teheranului. Ceea ce nu se precizează în comunicatele oficiale este ce a primit în schimb regimul iranian — ridicarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate sau garanții de securitate care ar putea remodela complet echilibrul de putere din Golf.

Iranul finanțează de decenii grupări ca Hezbollah din Liban, miliții șiite din Irak, rebelii Houthi din Yemen și Hamas — toate considerate de SUA organizații teroriste. O renunțare completă la aceste „brațe armate” ar însemna practic o transformare strategică a politicii externe iraniene. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: este asta realist sau doar o declarație pentru galerie?

Experții în geopolitică remarcă că astfel de promisiuni au mai fost făcute în trecut — acordul nuclear din 2015 (JCPOA) conținea clauze similare privind „comportamentul regional” al Iranului, clauze care nu au fost niciodată respectate pe deplin. Conexiunea cu interesele energetice americane în regiune, precum și cu presiunile Israelului și Arabiei Saudite, nu poate fi ignorată.

Rămâne de văzut dacă această înțelegere va fi confirmată printr-un acord scris sau va rămâne la stadiul de declarații optimiste. Ceea ce este cert: orice deal cu Teheranul schimbă ecuația de securitate pentru întreaga regiune — inclusiv pentru aliații europeni ai SUA și pentru România, membră NATO cu bază strategică la Kogălniceanu.