Dosarul Nicușor-Ponta-Coldea: ce nu se spune despre timing

a aproape un an de la dezvăluirile care au marcat campania prezidențială din 2025, DIICOT prezintă concluzii despre dosarul Nicușor Dan-Victor Ponta-Florian Coldea — dar cronologia ridică întrebări pe care nimeni din presă nu le pune. De ce acum? Și de ce exact atunci când configurația puterii în România parcă se cristalizează în jurul unor tabere precise?

Cozmin Gușă, în editorialul său de la GOLD FM, subliniază o evidență incomodă: cei trei protagoniști — Nicușor Dan (actualul președinte), Victor Ponta și Florian Coldea — au cariere publice marcate de interacțiunea constantă cu serviciile secrete. “Niciunul dintre cei trei nu sunt personaje ingenue care nimeresc întâmplător într-o conspirație”, afirmă Gușă. În ciuda datelor precise oferite de procurori, analistul refuză să privească situația doar factual: “Eu sunt convins, de fapt, că, în mod clar, vorbim despre o acțiune, o operațiune de sistem, de care va beneficia una dintre taberele care, astăzi, luptă pentru putere, în România.”

Coincidență sau nu, dosarul apare la aproximativ 11 luni după ce Elena Lasconi a făcut dezvăluirea publică despre întâlnirea Nicușor-Ponta-Coldea — pe 1 mai 2025, cu doar trei zile înaintea turului 1 al prezidențialelor repetate. Gușă subliniază: câte zile ar fi fost necesare pentru elucidarea adevărului pe care DIICOT îl prezintă astăzi? “Maximum patru zile, sau, hai să zic, o săptămână.” Dar anchetatorii au așteptat un an întreg.

Contextul din 2025 era exploziv: candidatul PSD renunțase, Ilie Bolojan a renunțat la candidatura prezidențială după ce a fost ales Prim-Ministru (martie 2025), pentru a respecta neutralitatea funcției de PM, iar Călin Georgescu a fost descalificat din prezidențialele 2025 (decizie controversată a CCR), în timp ce Diana Șoșoacă a candidat și a intrat în turul 2 al prezidențialelor repetate. “Cum să ajungă în finală Nicușor Dan, care era atunci primar al Bucureștiului (până în mai 2025, când a fost ales președinte), să intre în turul 2 fără a avea nici măcar sprijinul total al USR-ului?”, întreabă Gușă. Iar Crin Antonescu, sprijinit de PSD și PNL, să nu intre? Analistul consideră că Antonescu a făcut un scor puternic, “care l-ar fi calificat în turul 2, numai că a fost trădat de liberali, pe modelul lui Ciucă, din 2024” — o interpretare editorialistă a analistului, nu un fapt obiectiv verificabil.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: dezvăluirea lui Lasconi a fost prezentată de presa momentului ca o “victimizare” care l-ar fi ajutat pe Nicușor Dan. Gușă respinge această interpretare: “Era un lucru rău pentru electoratul lui, foarte, foarte rău. Nu era vorba de nicio victimizare.” Analiștii care au susținut această teză — “cu epoleți” sau “cu mâner” — repetau o propoziție aberantă, dar “extrem de folositoare”, sugerează el.

Dezvăluirea a fost făcută în emisiunea Ioanei Ene Dogioiu, de la Europa FM. Gușă notează conexiuni interesante: “O găsim și pe Kovesi în combinație, care este prietenă cu ambele, dar mai ales cu Ioana Ene Dogioiu, iar pe Ioana Ene Dogioiu și pe Kovesi le găsim, astăzi, în spatele lui Bolojan, deci într-o zonă opusă celei a lui Nicușor Dan.” De la acel 1 mai al dezvăluirii, aproape un an a trecut până la clarificările DIICOT.

Concluzia lui Gușă este directă: “Dosarul de la DIICOT, astăzi, este folosit tot prin mediatizare. Și atât mai spun: ni se sugerează să reținem că n-a existat nicio legătură între cei din tripletă, adică între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. Deci ni se mai sugerează ca nimeni să nu mai cerceteze dacă alegerile au fost fraudate în folosul actualului președinte.” Un președinte care, subliniază analistul, “n-avea nicio șansă reală să ajungă în turul 2, darămite să-l mai și bată pe George Simion, candidatul opoziției, ce câștigase turul 1, la o diferență de peste 20% față de Nicușor.”

Colette Avital, româncă de 86 de ani, lovită de polițiști la Tel Aviv

În Israel, un incident brutal ridică semne de întrebare despre direcția regimului Netanyahu. Colette Avital, fosta parlamentară și diplomată, prima femeie care a candidat vreodată la președinția Israelului, a fost bătută de polițiști în timpul unui miting anti-Netanyahu. Avital are 86 de ani și a fost trântită la pământ, lovită cu capul de asfalt. Urmează investigații medicale pentru a evalua pagubele.

Ceea ce multe surse internaționale nu menționează: Colette Avital este româncă. S-a născut la București și a crescut la Bacău, emigrând ulterior în Israel, dar păstrând legături puternice cu țara. Este cea mai influentă româncă din Israel, o voce respectată în viața publică de acolo.

Cozmin Gușă a cunoscut-o pe Avital acum 25 de ani, într-o vizită oficială la Tel Aviv. Ea i-a mijlocit o întâlnire memorabilă cu Shimon Peres, fostul ministru de Externe care avea să devină președinte al Israelului în 2007. În discuțiile din 2001, Peres îl vedea pe Benjamin Netanyahu ca un “pericol pentru Israel”, total nepotrivit pentru țară, regiune și lume. Ironia istoriei: Peres a fost apoi obligat să coabiteze cu Netanyahu, al cărui partid câștigase alegerile.

Parlamentarii din opoziție, inclusiv Yair Lapid, șeful opoziției israeliene, au denunțat public violența asupra unei femei de 86 de ani care manifesta pașnic împotriva continuării războiului. Din punctul de vedere al protestatarilor, politica actuală “poate să ducă inclusiv la sfârșitul Israelului.”

Incidentul cu Avital poate declanșa manifestații mult mai mari în Israel și în diaspora, împotriva regimului Netanyahu. Contextul se complică: în aceeași zi, Israel a bombardat Iranul, inclusiv locații civile. Cine beneficiază de escaladare? Și cine pierde dacă Netanyahu cade?

Gușă încheie: “Va conta foarte mult și ceea ce s-a întâmplat, astăzi, cu bombardarea Iranului, inclusiv a unor locații civile, și ceea ce se va întâmpla la noapte.” Cronologia evenimentelor — de la violența asupra unei românce respectate până la escaladarea militară — ridică întrebări pe care presa mainstream preferă să nu le pună.