Plafonarea alimentelor cade cu 4 zile înainte de Paște
uvernul Bolojan ridică plafonarea prețurilor la alimentele de bază pe 1 aprilie 2026 — exact cu patru zile înainte de Florii și unsprezece zile înainte de Paștelui. Coincidență de calendar sau calcul politic calibrat pentru minimizarea protestelor în plină săptămână mare?
Viorel Cataramă, om de afaceri și fost candidat prezidențial, a atacat dur coaliția PSD-PNL-USR-UDMR pe Facebook: „Patimile, după guvernul progresist! O, ce veste ‘minunată’: PSD, PNL, USR și UDMR ridică plafonarea prețurilor la alimentele de bază exact cu 4 zile înainte de Florii și cu 11 zile înainte de Paște! Românii vor plăti cel mai scump Paște din ultimii ani.”
Măsura de plafonare a prețurilor la produse de bază — lapte, pâine, ouă, zahăr, ulei — fusese introdusă în contextul inflației din 2024-2025, când prețurile alimentare explodasera cu peste 15% anual. Guvernul Bolojan, aflat la putere din septembrie 2025, a justificat în repetate rânduri necesitatea „normalizării pieței” și eliminarea „distorsiunilor economice” create de plafonări.
Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: eliminarea plafonărilor se întâmplă în preajma uneia dintre cele mai mari perioade de consum alimentar din an, când cererea este maximă și capacitatea retailerilor de a crește prețurile devine optimă. Cronologia ridică întrebări: de ce nu s-a așteptat până după sărbători? Cine beneficiază de fapt de această sincronizare?
Conform datelor Institutului Național de Statistică, inflația la produsele alimentare se menține la aproximativ 6-7% în martie 2026, în scădere față de vârfurile din 2024, dar încă semnificativ peste media europeană. În acest context, 45% din gospodăriile românești raportează dificultăți financiare majore, iar puterea de cumpărare reală a scăzut cu peste 10% față de 2023.
Măsura vine pe fondul pachetului de austeritate implementat de guvernul Bolojan: TVA crescută la 21%, impozit pe dividende la 16%, reduceri de personal în sectorul public cu până la 20%. Oficialii guvernamentali susțin că plafonările „distorsionează piața liberă” și împiedică investițiile în agricultură și distribuție.
Ceea ce nu apare în ecuație: România importă aproximativ 70% din alimentele consumate, iar prețurile interne sunt influențate direct de cotațiile internaționale și de cursul de schimb al leului. Eliminarea plafonărilor nu va stimula producția locală în termen scurt — dar va permite marjele de profit ale importatorilor și retailerilor să crească instantaneu.
Reacțiile politice au fost previzibile: AUR și SOS România au atacat măsura ca fiind „trădare a poporului român în săptămâna mare”, în timp ce USR — parte a coaliției — a rămas discret tăcut. Dominic Fritz, liderul interimar USR, nu a comentat public decizia, deși partidul se poziționează ca „apărător al clasei de mijloc”.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce exact 1 aprilie? Data are semnificație simbolică — Ziua Păcălelilor — sau e pur și simplu calculul rece al unei guvernări care știe că protestele în Săptămâna Mare sunt mai puțin probabile decât în orice altă perioadă a anului?
Românii vor afla răspunsul la casele de marcat din supermarketuri, acolo unde discursurile politice se transformă în realitate imediată și dureroasă.