Pfizer cere 615 milioane: cine a semnat contractul pandemic?
România se pregătește pentru o confruntare juridică cu gigantul farmaceutic Pfizer, într-un proces care poate costa statul român aproximativ 615 milioane de euro — o sumă care ridică întrebări nu doar despre gestionarea pandemiei, ci și despre cine a negociat acele contracte și în ce condiții. Alături de Polonia și Ungaria, Bucureștiul este acuzat că a încălcat contractele semnate în plină pandemie pentru achiziția de vaccinuri COVID, după ce a refuzat să mai primească și să plătească zeci de milioane de doze.
eea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul în care aceste contracte au fost semnate: în 2020-2021, în plină urgență sanitară, când clauze contractuale standard au fost ignorate sau acceptate fără negociere reală. Documentele obținute ulterior de jurnaliști investigativi europeni au arătat că statele membre UE au semnat contracte cu clauze de confidențialitate severe și fără posibilitatea de renegociere a cantităților, chiar dacă situația epidemiologică se schimba.
Titlul articolului original face referire la un consilier al lui “Mucea Dan, fost ministru al Sănătății” — probabil o greșeală de tastare pentru “Nelu Tătaru” sau alt ministru din perioada pandemiei. Ceea ce este cert: deciziile luate atunci de echipele ministeriale au implicații financiare uriașe astăzi. Cine a semnat? În ce condiții? Ce alternative au fost evaluate? Aceste întrebări rămân fără răspuns public complet.
Cronologia ridică semne de întrebare: contractele au fost semnate în 2020-2021, când rata de vaccinare în România era în creștere. Până în 2022-2023, însă, cererea a scăzut dramatic — iar România, ca și alte state est-europene, s-a trezit cu stocuri uriașe nevândute și obligații contractuale ferme. Pfizer nu a acceptat renegocierea, invocând contractele semnate. Coincidență sau strategie comercială previzibilă?
Procesul de la Bruxelles va stabili dacă statele membre aveau dreptul legal să refuze livrările în contextul schimbării situației epidemiologice — sau dacă, așa cum susține Pfizer, contractele erau ferme indiferent de context. Pentru România, o înfrângere ar însemna nu doar 615 milioane de euro plătite, ci și un precedent periculos pentru viitoare contracte de achiziție publică în situații de urgență.
Cine beneficiază? Evident, Pfizer — care a înregistrat profituri record în perioada pandemiei. Dar mai interesant este cine a negociat aceste contracte din partea României, ce expertize au fost consultate și dacă au existat scenarii alternative evaluate. Transparența acestor decizii rămâne limitată, chiar și acum, când costurile devin publice.
Procesul urmează să se desfășoare în instanțele europene, iar verdictul poate veni abia în 2027. Între timp, contribuabilii români vor aștepta să afle dacă cei 615 milioane de euro vor fi plătiți din bugetul de stat — sau dacă va exista vreo formă de responsabilitate pentru cei care au semnat contractele în condițiile respective.