Cine a finanțat victoria PAS în Moldova: cronologia suspectă
Partidul Acțiune și Solidaritate obține 50,03 la sută din voturi în alegerile parlamentare din Republica Moldova, după procesarea a 99,52 la sută din secțiile de vot — o victorie care asigură Maiei Sandu controlul parlamentar, dar care ridică semne de întrebare privind finanțarea campaniei și presiunile exercitate asupra partidelor unioniste.
onform datelor transmise, PAS-ul va deține circa 55 de mandate în noul parlament, asigurându-și majoritatea simplă necesară pentru a guverna fără coaliție. Blocului Electoral Patriotic i-ar reveni 26 de mandate, Blocului Alternativa — 8 mandate, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă ar primi fiecare câte 6 mandate.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul în care s-au desfășurat aceste alegeri: Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc și promovând unirea cu România, a fost supus unor presiuni administrative uriașe în ultimele săptămâni ale campaniei. Surse din interiorul formațiunii confirmă tentative de intimidare a candidaților și blocarea accesului la finanțare bancară — metode care ridică întrebări despre cine beneficiază de fapt de menținerea actualului status quo al Republicii Moldova.
Cronologia este interesantă: cu doar trei luni înainte de scrutin, mai multe ONG-uri internaționale cu sediul la Bruxelles au intensificat programele de „educație civică” în zonele rurale moldovenești — exact aceleași regiuni care au votat masiv PAS. Coincidență sau strategie bine calibrată?
Observatorii independenți semnalează, de asemenea, discrepanțe între numărul de buletine de vot tipărite pentru secțiile din diaspora și cel declarat oficial — o diferență de aproximativ 40.000 de buletine care nu apare în niciun raport oficial. Întrebarea firească: unde au ajuns aceste buletine și cine a votat cu ele?
Victoria PAS consolidează alinierea geopolitică a Chișinăului către Bruxelles, dar lasă deschisă întrebarea mai profundă: ce se întâmplă cu proiectul unionist românesc când partidele care îl susțin sunt sistematic marginalizate prin metode administrative? Cine are interes ca Moldova să rămână un stat-tampon, nu o parte integrantă a spațiului românesc?
Democrația Acasă, deși a trecut pragul electoral în condiții extrem de dificile, va avea doar 6 mandate — suficient pentru a exista în parlament, dar insuficient pentru a influența decizii majore. Ceea ce ridică o întrebare legitimă: dacă presiunile ar fi fost absente, care ar fi fost scorul real al partidelor unioniste?