Cutremurul dublu din miez de noapte: ce nu se potrivește la cifre
adevăruri politice

Cutremurul dublu din miez de noapte: ce nu se potrivește la cifre

U
⏱ 4 min de citit

n oraș întreg s-a trezit în toiul nopții din cauza unei mișcări a pământului — dar, la ore bune după aceea, nimeni nu pare să se pună de acord nici măcar asupra unui detaliu esențial: a fost un cutremur sau au fost două? Și de ce estimările despre intensitate diferă atât de mult?

Seismul a avut loc în jurul orei 2:48 noaptea, potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic European. Problema apare chiar din prima cifră: magnitudinea raportată variază de la 5.3, estimarea europeană, până la 6.5, cifră vehiculată prin alertele seismice de pe telefoanele Android. O diferență de peste un punct pe scara Richter nu este un detaliu minor — înseamnă o energie eliberată de zeci de ori mai mare.

Ce spune versiunea oficială

Oficial, sursa de referință pentru astfel de evenimente este Centrul Seismologic European, care a încadrat seismul în jurul valorii de 5.3. Este cifra care, în mod normal, ar trebui să rămână valabilă și să fie preluată de toate sistemele de alertă.

Piesa care nu se leagă

Doar că sistemele de alertă seismică integrate în telefoanele Android au afișat o cu totul altă poveste utilizatorilor, cu o magnitudine estimată la 6.5. Diferența i-a pus pe mulți pe gânduri: cum pot două sisteme care măsoară același eveniment, în aceeași regiune, să ajungă la rezultate atât de depărtate unul de altul?

La asta se adaugă un al doilea detaliu, și mai tulburător pentru cei care au trăit momentul: unii martori susțin că nu a fost vorba despre un singur cutremur, ci despre două, despărțite de mai puțin de un minut. Primul s-ar fi resimțit mai degrabă ca o mișcare orizontală, mai slabă, al doilea ca o zguduire pe verticală, mult mai puternică.

Ce cred susținătorii teoriei dublului seism

Cei care insistă pe varianta celor două cutremure separate pornesc exact de la felul diferit în care s-a resimțit fiecare secundă a evenimentului: dacă ar fi fost un singur seism continuu, spun ei, mișcarea ar fi trebuit să aibă o singură „semnătură”, nu două resimțiri atât de distincte, una orizontală și una verticală, la interval de secunde.

Ce răspund scepticii

Pe de altă parte, în seismologie este bine documentat faptul că un singur cutremur poate produce unde diferite — unde P, care ajung primele și se resimt adesea ca vibrații orizontale, și unde S, mai lente dar mai distructive, resimțite frecvent ca zguduiri verticale. Ceea ce unii martori au perceput ca „două cutremure” ar putea fi, de fapt, cele două tipuri de unde ale aceluiași eveniment seismic, separate firesc de câteva zeci de secunde.

Ce rămâne neexplicat

Rămâne însă întrebarea legată de diferența uriașă dintre cifrele oficiale și cele afișate de aplicațiile de pe telefon. Sistemele automate de alertă funcționează adesea pe algoritmi de estimare rapidă, meniți să trimită avertizări înainte ca undele distructive să ajungă la suprafață — iar aceste estimări „la cald” pot fi corectate ulterior. Dar un ecart de peste un punct pe scara magnitudinii nu este o simplă rotunjire, iar o explicație clară, publică, a acestei diferențe încă lipsește.

Până la o lămurire oficială coerentă, rămân două variante deschise: fie un singur cutremur ale cărui unde au fost interpretate greșit de oameni și de aplicații deopotrivă, fie, așa cum spun unii dintre cei care au trăit noaptea aceea, chiar două seisme distincte, la câteva zeci de secunde unul de celălalt. Judecă singur, cititorule, ce ți se pare mai plauzibil — dar rețâne că, în seismologie, cifrele „la cald” rareori spun toată povestea.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network