Surse: Guvernul Niculescu moștenește plăți de până la 52 mld lei

uvernul condus de premierul Luca Niculescu, învestit pe 20 octombrie, ar urma să găsească finanțare pentru obligații bugetare restante sau scadente până la finalul anului estimate între 48,8 și 51,8 miliarde de lei, potrivit unor surse citate de Gândul.ro. Sumele nu apar, susțin sursele citate, în execuția bugetară curentă, dar s-ar reflecta în deficitul calculat de Uniunea Europeană la finalul anului.

Potrivit acelorași surse, lista obligațiilor cuprinde concedii medicale neplătite, lucrări de infrastructură nedecontate, compensări pentru energie și gaze, plăți pentru proiecte PNRR, rambursări de TVA către firme, drepturi salariale restante ale magistraților și o expunere financiară legată de litigiul cu Pfizer.

Ce cuprinde, potrivit surselor, nota de plată

Defalcarea prezentată de sursele citate de Gândul.ro arată astfel: 5 miliarde de lei pentru concedii medicale neplătite; 4,8 miliarde de lei pentru Ministerul Dezvoltării (2,3 miliarde în facturi neachitate și 2,5 miliarde în lucrări pentru care nu au fost emise facturi); aproximativ 7 miliarde de lei pentru compensările la energie și gaze; 8–10 miliarde de lei pentru proiecte PNRR; 5–6 miliarde de lei pentru rambursări de TVA; 10 miliarde de lei pentru funcționarea curentă a instituțiilor și asistența socială; aproximativ 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale ale magistraților; și 4 miliarde de lei legate de litigiul cu Pfizer.

Sursele citate precizează că nu toate aceste sume reprezintă datorii restante în sensul strict și că nu toate presupun automat alocări bugetare suplimentare, întrucât o parte trebuie reconciliată cu plățile deja efectuate și cu creditele bugetare existente.

Un buget construit pe o creștere care nu s-a confirmat

Bugetul de stat pe 2026 a fost fundamentat, potrivit Strategiei fiscal-bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, pe o creștere economică de 1%, cu venituri estimate la 736,5 miliarde de lei și un deficit programat de aproximativ 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, publicate pe 9 octombrie, arată însă o contracție economică de 0,6% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Fondul Monetar Internațional a revizuit, la rândul său, în octombrie, prognoza pentru România, anticipând o scădere economică de 0,5% în acest an. Sursele citate de Gândul.ro susțin că diferența dintre creșterea bugetată și evoluția reală a economiei ar fi redus veniturile statului cu aproximativ 40 de miliarde de lei față de estimările inițiale.

Facturi confirmate la Ministerul Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a confirmat public, pe 26 octombrie, existența unor facturi neachitate de 2,3 miliarde de lei pentru proiecte finanțate prin programul „Anghel Saligny”, la care se adaugă lucrări estimate la 2,5 miliarde de lei pentru care documentele de plată nu fuseseră emise. Ministrul a explicat, potrivit declarațiilor citate, că platforma digitală prin care sunt depuse solicitările de transfer a fost suspendată la 11 septembrie, iar unele facturi restante datează din luna mai, situație pusă, „cel mai probabil”, pe seama lipsei creditelor bugetare.

Energie, PNRR și TVA: sume parțial confirmate oficial

Pentru compensările la energie și gaze, un proiect legislativ adoptat de Senat în august indica cereri de decontare în analiză de aproximativ 6 miliarde de lei, iar în septembrie Ministerul Finanțelor a suplimentat cu peste un miliard de lei limita de cheltuieli alocată acestor scheme. Valoarea exactă a sumelor neachitate la final de octombrie rămâne însă de stabilit.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, până la 14 octombrie, instituțiile centrale efectuaseră plăți de 44,63 miliarde de lei pentru proiecte PNRR, în timp ce România mai avea de încasat de la Comisia Europeană 6,43 miliarde de euro din cererile de plată 5 și 6.

Referitor la TVA, Ministerul Finanțelor a comunicat, pe 26 octombrie, că a restituit firmelor 26,71 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 8,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025 — cifră care indică volumul rambursărilor, fără a confirma separat stocul de 5-6 miliarde de lei despre care vorbesc sursele citate de Gândul.ro.

Decizie definitivă pentru drepturile magistraților

Spre deosebire de alte capitole bugetare, situația drepturilor salariale ale magistraților are la bază o hotărâre judecătorească definitivă. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 15 octombrie, recursurile formulate de Guvern și Ministerul Finanțelor într-un proces privind finanțarea unor drepturi salariale stabilite retroactiv, inclusiv din 2018. Miza financiară a litigiului este estimată la 4,8–5 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București stabilise anterior obligația Executivului de a asigura fondurile necesare, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.

Litigiul Pfizer: 4 miliarde de lei, între estimare și confirmare oficială

Un capitol separat îl reprezintă disputa legată de contractele pentru vaccinurile anti-COVID încheiate cu Pfizer/BioNTech în perioada pandemiei. Sursele citate de Gândul.ro estimează expunerea financiară totală a României în acest dosar la aproximativ 4 miliarde de lei, incluzând principal, dobânzi și costuri de recuperare.

Pe 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a pronunțat o hotărâre în primă instanță prin care România a fost obligată să respecte angajamentele contractuale pentru vaccinuri în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Ulterior, Ministerul Finanțelor a indicat o expunere de circa 680 de milioane de euro, în creștere pe fondul dobânzilor acumulate.

Vara aceasta, Pfizer a inițiat proceduri de executare silită asupra unor venituri încasate de ROMATSA prin EUROCONTROL. Potrivit comunicării oficiale a ROMATSA, măsura notificată pe 30 iunie viza o creanță de 3,419 miliarde de lei, principal și dobânzi, la care se adăugau cheltuieli de recuperare de aproximativ 18,56 milioane de euro. Pe 26 octombrie, instanța din Bruxelles avea programată judecarea contestațiilor formulate de statul român și ROMATSA împotriva măsurilor de poprire. Suma de 4 miliarde de lei rămâne, prin urmare, o estimare a expunerii totale, și nu o valoare confirmată oficial ca fiind integral exigibilă.

Primul test al noului Cabinet

Centralizarea informațiilor furnizate de sursele citate de Gândul.ro conturează un necesar brut de finanțare cuprins între 48,8 și 51,8 miliarde de lei, sumă care ar trebui însă reconciliată cu plățile deja efectuate și cu creditele bugetare disponibile, potrivit acelorași surse.

Gândul.ro notează că moștenirea bugetară lăsată de Cabinetul interimar condus anterior de Ilie Bolojan reprezintă „primul mare test” al Guvernului Niculescu, atât în privința identificării resurselor financiare, cât și a prezentării publice a unei situații complete și verificabile a obligațiilor statului până la finalul anului.