Kiyosaki și 1,2 miliarde datorii: cine plătește nota finală?

mul care a învățat generații întregi cum să „gândească precum bogații” recunoaște acum că are datorii de 1,2 miliarde de dolari — și insistă că exact asta e rețeta succesului. Ceea ce e prezentat drept o strategie financiară îndrăzneață ascunde de fapt o întrebare mult mai incomodă: cine rămâne cu riscul quando structura se prăbușește?

Robert Kiyosaki, autorul fenomenului global „Rich Dad Poor Dad” — cartea care a vândut zeci de milioane de exemplare și a modelat felul în care întreaga lume vorbește despre educație financiară — a făcut mărturisirea într-un interviu la podcastul „Get Rich Education”. „Sunt un miliard două în datorii”, a spus el fără ocolișuri. „Dar studiez asta din 1974… Dacă vrei să înveți să folosești datoria, mai bine te educi.”

Suma este legată de portofoliul său extins de proprietăți imobiliare, acumulat de-a lungul deceniilor. Doar că fosta soție a guru-ului financiar, Kim Kiyosaki, a ținut să tempereze impresia lăsată de declarație. Într-un interviu pentru Vanity Fair, ea a explicat că cifra e mai degrabă un artificiu de prezentare decât o realitate simplă: „Avem multe clădiri de apartamente cu partenerii noștri. Deci, tehnic, da, avem toată această datorie.” Și a adăugat, tăios: „Îi place să spună lucruri care șochează.”

Firewall-uri financiare — „așa joacă bogații jocul”

Ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările despre acest caz este arhitectura legală din spatele cifrei-șoc. Vanity Fair a dezvăluit că investițiile individuale ale celor doi sunt ținute în companii cu răspundere limitată separate — un scut care izolează fiecare proprietate de eventualele probleme ale celeilalte. Practic, dacă un proiect se prăbușește, restul imperiului rămâne, cel puțin pe hârtie, neatins.

Chiar Kiyosaki confirmă mecanismul, aproape cu mândrie: „Dacă totul se duce naibii, vorbește cu avocatul meu. Firewall-uri — așa joacă bogații jocul.” Formularea nu e întâmplătoare — sugerează un sistem construit special pentru ca riscul să fie compartimentat, în timp ce publicul larg, cel care cumpără cărțile și urmează sfaturile, nu are acces la aceleași plase de siguranță juridică.

Cine beneficiază de fapt din leverage-ul extrem?

John Poole, care conduce firma de consultanță în achiziții JPTD Partners, a avertizat pentru New York Post că strategia lui Kiyosaki e mult mai riscantă decât o lasă acesta să pară în interviuri. „Cred că există datorie bună și datorie proastă, și apoi există 1,2 miliarde de dolari în datorii, caz în care ar fi bine să știi exact ce faci”, a explicat Poole. „Leverage-ul funcționează frumos pe drumul în sus, dar dacă nu continuă în sus, e ca un fierăstrău financiar care vine în jos.”

Poole a mai subliniat un aspect esențial, adesea trecut cu vederea în valul de admirație pentru „genialitatea” financiară a autorului: „Nu merge la nesfârșit. Trebuie să existe o zi a plății, și trebuie să fii pregătit pentru acea zi, indiferent de mărime. [Kiyosaki] poate numi asta datoria «Rich Dad», dar pentru investitorul obișnuit, s-ar putea transforma foarte repede în falimentul «Poor Dad».”

Coincidență sau nu, declarația vine într-un moment în care educația financiară de tip „îndatorează-te inteligent” a devenit un adevărat curent global, promovat pe rețele sociale de zeci de „guru” fără licențe și fără răspundere reglementată. Într-un climat economic marcat de inflație ridicată și incertitudine — inclusiv în România, unde peste 45% dintre gospodării declară că abia fac față cheltuielilor — mesajul unui miliardar autoproclamat care „joacă” cu datorii de miliarde ridică o întrebare legitimă: câți oameni obișnuiți vor încerca să copieze modelul, fără firewall-urile legale care îl protejează pe autorul original?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)