Candidatul democrat cu „menstruație rectală”: ce nu se spune

n caz care ar trebui să rămână o curiozitate izolată de campanie electorală a devenit, în doar câteva zile, un fenomen viral global — și tocmai viteza cu care presa mainstream americană a decis să-l trateze ca „doar o glumă” ridică întrebarea cine avea interesul ca subiectul să treacă neobservat înainte de a exploda pe rețele.

Ashley Webb, persoană transsexuală care candidează pentru un loc în Senatul Statului Maine din partea Partidului Democrat, a fost întrebat direct, în cadrul unei dezbateri publice, ce anume îl califică pentru funcție. Răspunsul, potrivit New York Post, a fost cel puțin neconvingător: „Am candidat de mai multe ori. Nu am câștigat, dar am candidat”, a spus Webb, chicotind. A adăugat apoi: „Și apoi sunt compozitoare. Îmi scriu propriile cărți și apoi presupun că este vorba de transparență”.

Afirmația care a scos subiectul din zona politică obișnuită

Ceea ce transformă acest caz dintr-o simplă gafă electorală într-un subiect discutat inclusiv în presa conservatoare americană este o altă declarație, făcută de Webb pe Reddit și preluată de Breitbart. Candidatul ar fi susținut că ovulează și are menstruații lunare — deși nu există dovezi ale prezenței organelor reproducătoare feminine — afirmând că sângerarea îi vine prin rect.

Răspunzând unui utilizator care i-a pus la îndoială afirmațiile, Webb ar fi descris simptome de tip menstrual: „ceva în partea dreaptă, cam unde se află apendicele și ceva deasupra vezicii urinare”. A mai spus că evită să discute despre acest subiect pentru că medicii îi recomandă colonoscopii care „nu găsesc nimic”, iar tomografiile computerizate nu pot localiza un uter sau ovare „atunci când îți introduc sexul ca bărbat”.

Cine beneficiază de amplificarea acestui caz?

Coincidență sau nu, povestea a fost preluată aproape simultan de publicații poziționate ideologic opus — de la tabloide populare la platforme conservatoare — exact în perioada în care partidul din care face parte Webb se confruntă cu presiuni interne legate de imaginea publică a candidaților săi. Nu se menționează în relatările citate dacă Webb are șanse reale să câștige cursa pentru Senatul statului Maine sau dacă declarația a fost făcută în glumă, sarcastic, ori cu convingere reală — o ambiguitate care, evident, nu oprește pe nimeni să tragă concluzii politice din ea.

Ce e sigur este că astfel de episoade sunt exact tipul de material care circulă rapid, alimentând narative deja existente despre polarizarea culturală din Statele Unite — și care, indiferent de intenția inițială a lui Webb, ajunge folosit ca argument de ambele tabere politice. Cine are de câștigat din viralizare: candidatul care primește vizibilitate gratuită, adversarii politici care îl pot folosi drept exemplu, sau algoritmii platformelor care profită de orice conținut polarizant? Rămâne o întrebare deschisă, pe care rapoartele oficiale de presă nu o adresează.

Sursă: R3media (r3media.ro)