Alegerile din SUA 2020: dosarele redeschise ridică întrebări

asa Albă a declasificat documente ale comunității de informații americane care acuză China – nu Rusia, ca în 2016 – de o interferență masivă în alegerile prezidențiale din 2020, iar cronologia acestei dezvăluiri, produsă chiar în plin sezon electoral pentru alegerile de la jumătatea mandatului, ridică o întrebare simplă: de ce abia acum, și cine beneficiază de moment?

Președintele Donald Trump a susținut joi seară, la ora 21:00 (ora Washingtonului), o adresare televizată dedicată integrității electorale, însoțită de declasificarea unor evaluări ale comunității de informații (IC) care acoperă perioada ianuarie 2020 – iunie 2026. Potrivit documentelor publicate de Casa Albă, Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord dispun, „cel puțin”, de capacitatea tehnică de a compromite infrastructura electorală americană, alături de actori non-statali. Cele mai vulnerabile sisteme, conform evaluării, rămân bazele de date centralizate – registrele de alegători, listele electorale (pollbooks) și site-urile oficiale ale scrutinelor.

Patru piloni ai „marii dezvăluiri”

Documentul Casei Albe este construit pe patru piloni. Primul privește capacitatea generală a actorilor statali ostili de a penetra infrastructura electorală americană. Al doilea se bazează pe rapoarte CIA care ar descrie un plan al regimului Maduro de a manipula digital alegerile din Venezuela din 2020, folosind metode capabile să altereze rezultatele „chiar și în fața unui audit” – prezentat de administrație drept dovadă de concept că frauda electronică nedetectabilă este posibilă tehnic.

Al treilea pilon este cel mai spectaculos: China ar fi obținut, începând cu ciclul electoral din 2020, fișierele a 220 de milioane de alegători americani – ceea ce documentul numește cea mai mare compromitere de date electorale din istorie, cu o unitate dedicată de exploatare a acestor informații. Mai mult, textul susține că oficiali din serviciile de informații („statul paralel”, în formularea folosită) ar fi ascuns atât președintelui, cât și publicului, faptul că această breșă fusese descoperită încă din 2020, în 18 state.

Ce nu se menționează explicit în comunicatul oficial este mecanismul exact prin care aceste acuzații de mușamalizare ar fi fost verificate independent – documentul se bazează pe interpretarea proprie a administrației asupra unor rapoarte clasificate până acum.

Dosarul Michigan și conexiunea chineză

Al patrulea pilon vizează un caz concret: documente FBI ar arăta că, într-o operațiune de mobilizare a votanților (GOTV) derulată de operatori democrați în Muskegon, Michigan, agenții de teren ar fi recunoscut că au falsificat înregistrări, au înscris persoane inexistente și au primit carduri cadou în funcție de volumul cererilor depuse – asta după un raid al Poliției de Stat din Michigan în 2020. Potrivit dezvăluirilor, administrația Biden ar fi tergiversat ani la rând acest dosar, iar acum directorul FBI, Kash Patel, ar fi primit instrucțiuni să finalizeze ancheta și să urmărească trimiterea în judecată, împreună cu Departamentul de Justiție.

Această acuzație de tergiversare reamintește de dezvăluirile senatorului Chuck Grassley, care a publicat anterior documente ce sugerau că FBI-ul ar fi blocat o anchetă privind interferența electorală chineză, tocmai pentru a-l proteja pe fostul director FBI Christopher Wray de reacții politice negative. Coincidență sau tipar recurent în comportamentul instituțional american?

278.000 sau peste 100.000? Cifrele care nu se potrivesc

Un raport al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), citat de Casa Albă, ar fi identificat aproximativ 278.000 de non-cetățeni înregistrați pentru alegerile federale, prin analiza registrelor de alegători și a datelor publice. Administrația susține că numărul real ar fi mai mare, deoarece statele conduse de democrați ar fi refuzat să pună la dispoziție propriile fișiere. Interesant este că un proiect anterior al discursului prezidențial, citat de jurnalistul Paul Sperry, vorbea despre „peste 100.000″ de non-cetățeni pe listele electorale – o diferență de peste 170.000 de persoane între cele două cifre vehiculate de aceeași administrație, în interval de câteva zile. Nu este clar din surse ce state sau baze de date au fost incluse în calculul final, nici metodologia exactă folosită.

Sperry a mai raportat, citând o sursă din administrație care ar fi văzut o variantă preliminară a discursului, că actori chinezi ar fi penetrat bazele de date de înregistrare a alegătorilor din mai multe state și ar fi obținut informații despre zeci de mii de votanți – date care, potrivit acelorași surse, ar fi putut fi folosite pentru fabricarea de buletine de vot prin corespondență în favoarea lui Joe Biden. Directorul CIA, John Ratcliffe, și directorul FBI, Kash Patel, ar fi urmat să certifice public aceste evaluări alături de Trump.

Instanțele blochează, democrații se agită

Contextul juridic al ultimelor săptămâni ridică semne de întrebare suplimentare. Pe 25 iunie, un judecător federal din Massachusetts a decis în favoarea statelor care contestau inițiativa administrației de a crea o bază națională de date a alegătorilor eligibili, invocând autoritatea constituțională largă a statelor asupra organizării alegerilor. O zi mai târziu, un judecător federal din Washington a blocat o versiune actualizată a sistemului de verificare a cetățeniei, considerând că intră în conflict cu legile federale privind protecția datelor și securitatea socială. Pe 7 iulie, un judecător din Georgia a anulat citațiile Departamentului de Justiție care vizau angajați electorali implicați în administrarea votului din Fulton County în 2020.

În paralel, Harmeet Dhillon, șefa Diviziei pentru Drepturi Civile din cadrul DOJ, a trimis scrisori oficialilor electorali din toate cele 50 de state și din Districtul Columbia, avertizând că aceștia ar putea răspunde penal dacă permit, cu bună știință, ca non-cetățeni ineligibili să rămână pe listele electorale.

Senatorul democrat Mark Warner, membru de rang înalt în Comisia de Informații a Senatului, a pus la îndoială existența unor informații cu adevărat noi, declarând că, având în vedere implicarea sa îndelungată cu serviciile de informații, ar fi „șocat” să existe date majore nedivulgate anterior Congresului. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a spus că democrații se pregătesc pentru mai multe scenarii posibile legate de acest discurs și de pașii următori ai administrației. Sperry a mai relatat că principalele trei rețele de televiziune americane ar fi ezitat să difuzeze discursul în direct, din cauza temerilor legate de repetarea acuzațiilor privind alegerile „furate” din 2020 – o formă subtilă, dar semnificativă, de control editorial asupra narativului electoral.

SAVE America Act, blocat în Senat

Toate aceste dezvăluiri converg spre un obiectiv legislativ clar: adoptarea legii SAVE America Act, susținută repetat de Trump, care ar impune dovada documentară a cetățeniei la înregistrarea pentru vot și act de identitate cu fotografie la exercitarea votului. Legea a trecut de Camera Reprezentanților, dar rămâne blocată în Senat, unde majoritatea proiectelor au nevoie de 60 de voturi pentru a depăși obstrucția parlamentară (filibuster). Liderii republicani au luat în calcul introducerea unor prevederi similare într-un al treilea pachet de reconciliere bugetară, proces care ar permite adoptarea cu majoritate simplă – deși parlamentarul-șef al Senatului a stabilit anterior că anumite prevederi SAVE America nu respectă regulile procedurii de reconciliere. Pe 15 iulie, republicanii din Camera Reprezentanților au publicat un cadru de 95 de miliarde de dolari pentru acest pachet, care ar putea include finanțare federală pentru statele care implementează cerințe de identificare a alegătorilor. Comisia bugetară a programat dezbaterea legislației pentru 16 iulie, iar președintele acesteia, Jodey Arrington, a susținut că pachetul ar proteja integritatea alegerilor americane.

De ce ar trebui să ne pese și dincolo de Atlantic

Pentru un cititor român, tiparul descris în aceste documente sună cunoscut: acuzații de interferență străină, baze de date compromise, campanii digitale amplificate algoritmic, anulări sau contestări ale rezultatelor electorale, instituții acuzate că au ascuns informații relevante publicului la timpul potrivit. România a trecut prin propriul șoc electoral în 2024-2025, cu anularea scrutinului prezidențial pe fondul dovezilor de interferență rusă și amplificare algoritmică pe TikTok. Nu este o coincidență faptul că, la nivel global, aceleași întrebări revin: cine controlează infrastructura electorală, cine are acces la datele alegătorilor și, mai ales, cine decide ce anume ajunge să fie declasificat și când. Rămâne de văzut dacă documentele americane vor rezista unei verificări independente sau vor rămâne, la fel ca multe alte „dezvăluiri” din ultimii ani, mai degrabă un instrument politic decât o probă juridică definitivă.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)