Somaliland: baza secretă israeliană la Cornul Africii
srael a desfășurat discret o unitate militară de 50 de soldați în Somaliland la scurt timp după ce a devenit, în decembrie 2025, singurul stat membru ONU care recunoaște independența acestui teritoriu separatist din Somalia — o mișcare care ridică semne de întrebare nu doar despre motivele umanitare invocate oficial, ci și despre poziționarea strategică în conflictul cu Iranul și controlul asupra Strâmtorii Bab al-Mandab, una dintre cele mai importante artere maritime globale.
Potrivit unui înalt oficial somalez, citat de Middle East Eye, forțele israeliene au fost selectate cu grijă: soldați de origine etiopiană și africană, pentru a se integra mai ușor în comunitatea locală și a nu atrage atenția. „Conform rapoartelor noastre de intelligence, armata israeliană a ales soldați de origine africană, în special etiopieni, pentru a nu atrage atenția și a se integra mai ușor cu comunitatea locală”, a declarat oficialul.
Desfășurarea trupelor a avut loc în februarie 2026, exact în perioada în care conflictul SUA-Israel-Iran se intensifica — o cronologie care sugerează că baza din Somaliland nu este doar despre „cooperare de securitate”, ci despre o rețea de poziții militare menite să încercuiască Iranul și să contracareze forțele yemenite Houthi, care controlează de facto Bab al-Mandab.
Pe 17 iunie 2026, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a confirmat oficial ceea ce serviciile de informații somalize susțineau de luni de zile: Israel cooperează „sub radar” cu Somaliland de ani de zile, în operațiuni clasificate. „De mulți ani, am cooperat sub radar într-o serie de operațiuni care vor rămâne clasificate. Acum suntem hotărâți să aducem cooperarea noastră de securitate la noi culmi, în beneficiul ambelor popoare și al stabilității regionale”, a spus Katz într-o întâlnire la Tel Aviv cu președintele Somaliland-ului.
Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale este că Somaliland oferă Israelului nu doar un punct de observație, ci și o bază operațională pentru avioanele israeliene care efectuează raiduri pe distanțe lungi către Iran — o capacitate confirmată de CNN la începutul lunii iunie. Coincidență sau nu, Somaliland găzduiește deja Portul Berbera, unde Emiratele Arabe Unite operează un hub logistic folosit pentru transferul de arme și mercenari către Forțele de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan — aceleași forțe acuzate de genocid împotriva triburilor non-arabe.
Oficialii din Somaliland au declarat pentru Channel 12 Israel, în mai 2026, că teritoriul este pregătit să coopereze cu Israelul pentru a contracara „amenințarea” forțelor armate yemenite (Houthi) asupra Strâmtorii Bab al-Mandab. Orice „perturbări ale securității maritime” ar putea extinde relațiile până la nivelul unei alianțe de securitate complete — un scenariu care transformă Cornul Africii într-un nou front al conflictului Israel-Iran.
Liderul Houthi, Abdul Malik al-Houthi, a avertizat deja că monitorizează evoluțiile de pe „solul somalez” și că nu va ezita să lovească bazele israeliene. Cine beneficiază de fapt de această escaladare? Israel câștigă o bază strategică la 2.000 km de Iran. Emiratele Arabe Unite își consolidează controlul logistic în Sudan. SUA obține un partener regional de facto în zona Mării Roșii. Iar Somaliland — un teritoriu nerecunoscut de nimeni altcineva — primește recunoaștere internațională în schimbul transformării în avanpost militar.
Somaliland s-a declarat independent de Somalia în 1991, dar a rămas nerecunoscut de comunitatea internațională timp de 34 de ani. În aprilie 2026, Israel a numit pe Michael Lotem primul ambasador la Hargeisa, capitala Somaliland-ului — o decizie care a generat condamnări la nivel global, inclusiv din partea Uniunii Africane și Ligii Arabe. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum? De ce tocmai Israel? Și ce alte „operațiuni clasificate” au avut loc „sub radar” în ultimii ani?