ONU adaugă Israelul pe lista neagră: ce nu spun rapoartele
rganizația Națiunilor Unite a adăugat Israelul pe lista părților acuzate de violență sexuală în zone de conflict — o decizie care survine în contextul în care Tel Aviv-ul anunță imediat ruperea legăturilor cu secretarul general António Guterres, relatează ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon. Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază: cronologia acestei includeri coincide cu presiuni diplomatice intense din partea unor state membre și vine la doar câteva luni după ce alte organizații internaționale au început să documenteze abuzuri sistematice în Gaza.
Danon a declarat că decizia ONU reprezintă „o rușine pentru organizație” și că Israelul nu va mai coopera cu Guterres sau cu birourile sale. Guvernul israelian consideră că includerea pe listă este politizată și ignoră contextul operațiunilor militare defensive din Gaza. În replică, purtătorul de cuvânt al ONU a subliniat că raportul se bazează pe dovezi documentate de misiuni de observare independente și organizații pentru drepturile omului.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: lista neagră a ONU include deja grupări armate din Siria, Yemen, Republica Democratică Congo și alte zone de conflict, dar adăugarea unui stat membru NATO-aliat ridică semne de întrebare despre dinamica de putere din interiorul Consiliului de Securitate. Unele surse diplomatice sugerează că decizia a fost luată după presiuni susținute din partea blocului arab și a unor state europene care și-au revizuit recent pozițiile față de Tel Aviv.
Ruptura diplomatică anunțată de Israel nu este fără precedent — în 2018, Washingtonul s-a retras din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, invocând „prejudecăți anti-israeliene”. Cronologia ridică întrebări: de ce acum, la opt luni de la începerea operațiunilor în Gaza? Cine beneficiază de escaladarea tensiunilor dintre Israel și organismele internaționale? Și ce alte state ar putea urma pe această listă, dacă criteriile devin mai stricte?
Raportul ONU documentează presupuse cazuri de violență sexuală comise atât de forțele israeliene, cât și de grupări palestiniene, însă includerea Israelului pe listă a generat reacții virulente din partea guvernului Netanyahu. Observatorii independenți notează că, indiferent de motivațiile politice, existența unor investigații credibile ar trebui să fie în interesul tuturor părților — dacă transparența este cu adevărat obiectivul.
Ce nu se spune: această decizie ar putea deschide calea pentru sancțiuni economice sau restricții de armament din partea unor state membre UE, care deja au semnalat „îngrijorare profundă” față de situația umanitară din Gaza. Coincidență sau nu, anunțul vine la câteva săptămâni după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru lideri israelieni și Hamas.