Bolojan cu AI și summitul B9 ratat: ce nu vi se spune

n timp ce Guvernul Bolojan se prăbușea sub cea mai mare moțiune de cenzură din istoria parlamentară, pe rețelele sociale apărea un nou Bolojan — unul generat cu Inteligența Artificială, îmbrăcat în haine de sfânt ortodox, modest și inteligent, cu postări urmărite, chipurile, de milioane de români. Coincidență tehnologică sau operațiune de salvare a unui politician devenit toxic? Cozmin Gușă, în editorialul său de la GOLD FM, pune pe masă întrebările pe care presa mainstream le evită cu grijă.

Schema veche, prostul nou: Bolojan real vs. Bolojan virtual

„Schema-i veche, prostu-i nou”, rezumă Gușă personajul care a polarizat atenția negativă a românilor în ultimul an: Ilie Bolojan. Timp de două decenii, Bolojan a fost prezentat ca „marea speranță a politicii românești”, un profesionist al administrației — dar netestat la nivel național. A administrat decent în plan local și județean, nimic mai mult. Ce s-a întâmplat când a fost promovat la centru? Realitatea s-a lovit de mit.

A preluat PNL-ul după eșecul lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, scoțând un scor de aproximativ 14% — probabil 12% fără numele său. Apoi, președinte al Senatului, unde a promis reforme ce n-au văzut niciodată lumina zilei. Interimar la Cotroceni, însărcinat cu corectitudinea alegerilor din mai 2025 — n-a echilibrat nimic în mediul politic. Iar faptul că nimeni nu a anchetat acele alegeri nu înseamnă că au fost corecte, ci doar că nu s-a dorit anchetă.

Ca premier, scos cu forcepsul, Bolojan a dezamăgit „de la cap la coadă”, susține Gușă. Nimic din ceea ce era just și și-a propus la început n-a mai realizat. A protejat îmbuibații din administrație, sinecuriștii, iar în macroeconomie s-a îndreptat împotriva capitalului românesc, favorizând capitalul extern. Nicio categorie socio-profesională — profesori, medici, muncitori, pensionari, studenți, mame — nu și-a declarat mulțumirea față de vreun rezultat al său. Ceea ce ridică întrebarea: pentru cine guvernează de fapt Bolojan?

Inteligența Artificială la serviciul imaginii: un premier virtual pentru idioți utili

Imediat după moțiunea de cenzură — cea mai mare din istorie —, pe rețelele de socializare a apărut un nou Bolojan. Construit cu ajutorul Inteligenței Artificiale: modest, inteligent, îmbrăcat în haine de sfânt ortodox. „N-au făcut și un Bolojan frumos, poate s-au gândit că ar fi exagerat”, ironizează Gușă. Postările acestui Bolojan virtual erau urmărite, conform metricilor afișate, de 4, 5, 7, 8 milioane de români. Cifre care par mai degrabă produsul unor ferme de boți decât al unui entuziasm real.

De ce această procedură? „Pentru că Bolojan cel real este atât de prost — nu prost ca persoană, ci prost în funcția de premier, de lider politic — încât cei care îl doresc în fruntea statului român, pentru a-și face aranjamentele, au creat unul artificial, folosind Inteligența Artificială, în scopul ca acest Bolojan fals să fie promovat pentru idioții utili”, explică Gușă. Cine sunt „cei care îl doresc”? Ce aranjamente? Întrebări pe care presa tradițională nu le pune.

Summitul B9: Tratatul de la Varșovia pe dos — sau un proiect blocat de Putin?

Cel mai important eveniment diplomatic găzduit de România — reuniunea București 9 (B9), co-prezidată de președinții Poloniei și României — ar fi trebuit să aducă la București toți liderii importanți din NATO și UE. Nu au venit. Zelenski, da. Mark Rutte (secretar general NATO), obligat prin funcție, da. Dar niciunul dintre liderii Italiei, Franței, Germaniei, Marii Britanii — țările cu greutate în Europa — nu a fost prezent.

Designul proiectului B9 este, recunoaște Gușă, „foarte interesant”. Grupează țările post-comuniste — Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria (fostele membre ale Tratatului de la Varșovia) plus cele trei țări baltice (foste componente ale URSS). Tratatul de la Varșovia fusese gândit de URSS ca organizație militară de tip buffer, un cordon sanitar intermediar. „Atât de mimetică este gândirea diplomaților internaționali, încât s-au gândit să-l întoarcă pe invers”, explică Gușă. Adică: București 9 să fie noul Tratat de la Varșovia, dar pro-euroatlantic — prima linie de sacrificiu în cazul unui conflict cu Rusia.

Prezența slabă, lipsa eforturilor birocratice, materiale sau militare — toate semnalează un eșec. De ce? Gușă avansează o ipoteză pe care mass-media o evită: „Printr-o înțelegere subterană dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, la propunerea lui Vladimir Putin, Donald Trump nu a mai dorit să acorde importanță acestui format, care pare unul amenințător din punct de vedere militar pentru Rusia.” Mai mult, Gușă menționează „o înțelegere de tip militar la Marea Neagră, tot între Statele Unite și Rusia, în care preeminența deciziei să revină, din anii următori, Rusiei”. Dacă această ipoteză e corectă, atunci Putin a blocat proiectul B9, iar Trump a fost de acord cu blocajul.

Ceea ce ne lasă cu o întrebare incomodă: cine a negociat ce, cu cine, în numele nostru? Și de ce nimeni nu vorbește despre asta?

Turism diplomatic pe artere cu gropi

„În rest, se va face turism la București. Sper să se facă pe arterele curățate sau mai lipsite de gropi, pentru că altfel va fi jale”, conchide Gușă. Nici măcar caracteristica de prezentare a capitalei României nu va fi atinsă prin acest „foarte slăbuț deja summit B9″.

Cronologia ridică semne de întrebare: un premier contestat, salvat virtual prin AI; un summit strategic ratat, fără lideri occidentali importanți; ipoteze despre înțelegeri secrete SUA-Rusia la Marea Neagră. Ce nu ni se spune? Cine beneficiază de slăbiciunea vizibilă a formatului B9? Și de ce Bolojan real trebuie înlocuit cu unul virtual pentru a rămâne în funcție?

Restul, după cum spune Gușă, e propagandă.