Avocatul Poporului sesizează CCR: ce ascunde OUG Bolojan
vocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ilegalitatea comisă de guvernul condus de Ilie Bolojan, după demersurile și sesizările formulate de AUR — un demers care ar putea deschide calea către o intervenție a Parchetului General, deși nimeni nu vorbește despre acest lucru în spațiul public.
Sesizarea vine după ce AUR a formulat mai multe demersuri oficiale prin care a solicitat verificarea legalității unei ordonanțe emise de guvernul Bolojan, în contextul unei crize politice care a fracturat coaliția de guvernare în aprilie 2026. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că această ordonanță — a cărei conținut exact nu a fost dezvăluit în detaliu de surse guvernamentale — ar putea ascunde modificări legislative adoptate fără consultarea adecvată a Parlamentului, o practică care a devenit frecventă în ultimii ani.
AUR, principalul partid de opoziție cu aproximativ 37% în preferințe generale conform sondajelor INSCOP din aprilie 2026, a salutat decizia Avocatului Poporului ca pe o confirmare a propriilor demersuri. „Avocatul Poporului ne-a dat dreptate. CCR a fost sesizată cu privire la ilegalitatea comisă de Guvernul Bolojan prin Ordonanța care ar trebui să intre și în atenția Parchetului General”, a transmis partidul condus de George Simion.
Cronologia ridică întrebări: de ce a fost nevoie de presiunea unui partid de opoziție pentru ca Avocatul Poporului — instituție menită să apere drepturile cetățenilor și legalitatea — să reacționeze? Și mai important: cine beneficiază de tăcerea media mainstream pe marginea acestui subiect? Guvernul Bolojan, aflat într-o criză acută după retragerea sprijinului politic din partea PSD pe 20 aprilie 2026, a recurs la ordonanțe de urgență pentru a-și menține controlul legislativ — o strategie care, deși legală pe hârtie, ridică semne de întrebare despre respectarea separației puterilor în stat.
Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale este că Parchetul General, condus de procurorul general al României, ar putea investiga dacă ordonanța în cauză a fost adoptată cu încălcarea procedurilor constituționale sau chiar cu elemente de abuz în serviciu. Până acum, însă, nicio declarație publică din partea Parchetului nu a confirmat deschiderea unui astfel de dosar — coincidență sau calcul politic?
Curtea Constituțională, sesizată oficial, va trebui să se pronunțe asupra legalității ordonanței. Decizia CCR ar putea forța guvernul Bolojan să revoce actul normativ sau să-l supună aprobării Parlamentului — unde coaliția PNL-USR-UDMR se confruntă cu o situație parlamentară complexă. Între timp, AUR continuă să capitalizeze pe narativul „apărătorului legalității” în fața unui guvern pe care îl acuză de autoritarism și opacitate.
În contextul unei inflații de 9% (cea mai mare din UE), al unui deficit bugetar de 9,3% din PIB și al unei puteri de cumpărare în scădere cu 5% an la an, această criză juridico-politică vine să adauge un nou strat de instabilitate într-o țară deja fracturată după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și victoria contestată a lui Nicușor Dan în mai 2025.
Cine beneficiază? Răspunsul ar putea fi mai complex decât pare la prima vedere.