Legea Vexler și „problema Goga”
adevaruri

Legea Vexler și „problema Goga”

C
3 min de citit

u un an înainte ca Octavian Goga să devină ținta oficială a Legii Vexler, Silvian Emanuel Man avertiza public că poetul interbelic va fi vizat — iar acum, în aprilie 2026, cronologia ridică semne de întrebare despre cine a știut ce și când. Ceea ce se prezintă oficial drept „combatere a extremismului” pare a urma un scenariu previzibil, în care tensiunea publică crește controlat până la un prag critic.

„În urmă cu un an, am avertizat că Octavian Goga va fi una dintre personalitățile vizate de Legea Vexler”, scrie Man într-o postare recentă. „Patrioții de carton m-au trimis atunci la lădița cu nisip, că sunt tânăr și prea mic, în timp ce ei au construit cu lopățica ignoranței lor și cu găletușa subvențiilor castele de iluzii în politică și în viața publică, în goana lor după slavă deșartă plină de like-uri.”

Legea Vexler — numită oficial „Legea privind combaterea antisemitismului și negaționismului” — a fost promovată de deputatul AUR Silviu Vexler și adoptată în 2025, permițând interdicția comemorării unor personalități istorice acuzate de antisemitism. Octavian Goga, poet, politician interbelic și prim-ministru al României între decembrie 1937 și februarie 1938, a fost inclus pe lista figurilor controversate, deși contribuțiile sale literare sunt recunoscute chiar și de critica academică.

Ce nu se menționează în dezbaterile publice: Legea Vexler a fost adoptată într-un context geopolitic specific — la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și în plin scandal legat de influența rusă presupusă în campania lui Călin Georgescu. Coincidență sau nu, legislația a fost accelerată exact când sondajele arătau creșterea AUR (19-35% în martie 2026) și a curentelor naționalist-conservatoare.

„Pare că unii fix asta vor: să-i enerveze pe români până la limita răbdării, îngrădindu-le dreptul de a citi și de a cinsti pe cine vor, până în punctul în care tensiunea va atinge nivelul de furie dorit”, continuă Man. Întrebarea care rămâne fără răspuns oficial: cine beneficiază de această polarizare crescândă?

În contextul actual — cu un deficit bugetar de 9% din PIB, austeritate Bolojan (TVA 21%, reduceri de personal public cu 20%), inflație de 6-7% și 45% dintre gospodării declarând dificultăți financiare — orice restricție culturală sau simbolică devine combustibil pentru nemulțumirea publică. Iar când 79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită, controlul narațiunii istorice devine un instrument politic extrem de valoros.

Man sugerează că avertismentul său din urmă cu un an nu a fost o simplă predicție, ci o lectură a unui scenariu deja scris. Dacă avea dreptate atunci, ce alte „probleme” vor fi rezolvate în același mod în lunile următoare? Și mai important: cine stabilește lista?