FMI înjumătățește prognoza economică: ce nu spune Bolojan
aportul FMI pentru România conține cifre pe care guvernul Bolojan nu le comentează în declarațiile publice: inflația de 10% (de 4-5 ori peste media UE de 2,2%), creștere economică retrogradată de la 1,4% la 0,7%, și șomaj previzionat de 6% — configurația clasică a stagflației, capcană economică din care nicio coaliție de guvernare din ultimii 15 ani nu a reușit să ne scoată. Ceea ce nu se menționează în briefing-urile oficiale: stagflația este un paradox economic în care orice măsură corectă într-o direcție agravează cealaltă — scazi inflația, crește șomajul; stimulezi economia, explodează prețurile. Și totuși, măsurile Bolojan rămân „pompieristic-cosmetice”, fără să atingă problema de fond.
Potrivit raportului FMI — document pe care liderii coaliției l-au primit cu zile înaintea publicării publice, dar despre care nu au organizat conferință de presă — volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 6,2% pe fondul austerității, iar sectorul non-alimentar s-a prăbușit cu aproape 10%. Aceste cifre subțiază baza bugetului, forțează împrumuturi mai mari și perpetuează cercul vicios pe care economistul Andrei Gușă îl descrie ca fiind „imposibil de rupt cu aceeași configurație politică care l-a creat”. Prețul energiei — subiect tabu în declarațiile oficiale — a scăpat de sub control sub mandatele succesive ale aceleiași coaliții, indiferent de numele premierului de turnu. Bolojan, susține Gușă, „perpetuează regimul Iohannis, care a nenorocit o țară întreagă” — afirmație care, dincolo de retorică, se sprijină pe continuitatea politicilor economice din ultimii cinci ani.
Comparația cu Bulgaria — țara pe care România o considera „veșnicul vecin mai sărac” — devine și mai incomodă pentru București. Conform aceluiași raport FMI, Bulgaria nu doar că depășește România, dar o face „în regim de tren de mare viteză care depășește un biet personal”, cum notează Gușă. Cifrele: creștere economică 2025 — România 0,7%, Bulgaria 3,1%; inflație 2025 — România 7,3%, Bulgaria 3,5%; deficit bugetar — România 8%, Bulgaria 3,9%; șomaj — România 6%, Bulgaria 3,6%. În 2026, trendul se menține: România 0,7% creștere vs. Bulgaria 2,8%, inflație România 7,8% (previzionată) și 10% (reală astăzi) vs. Bulgaria 3,8%. Coincidență sau rezultat al unor politici economice fundamental diferite? Bulgaria nu a avut „războiul de la graniță” ca scuză — are aceeași vecinătate cu zona de conflict, aceeași dependență energetică istorică de Rusia, același trecut comunist. Diferența: guvernare stabilă, reforme structurale, nu austeritate aplicată pe genunchi.
Ceea ce oficialii nu dezbat public: achiziții de armament de 17 miliarde euro (anunțate de guvernul Bolojan fără dezbatere parlamentară amplă), plata eșalonată de 666 milioane euro către Pfizer pentru vaccinuri nefolosite (fără contestație în justiție, spre deosebire de Polonia care a câștigat procesul), și măsuri de austeritate care „falimentează mediul de afaceri și bagă țara în șomaj”, cum concluzionează Gușă. Cronologia ridică întrebări: de ce aceste angajamente financiare masive coincid cu tăieri brutale în sectorul public și creșterea TVA? Cine beneficiază de fapt de această configurație — contribuabilul român sau furnizorii externi de armament și farma?
Gușă propune o soluție radicală: „întoarcerea la votul românilor, pentru o configurație parlamentară care să permită realmente oamenilor care se pricep și care mai și iubesc țara să ia taurul de coarne”. Până atunci, „se joacă cu banii românilor și asta trebuie să înceteze” — afirmație care, dincolo de tonul politic, reflectă o realitate pe care cifrele FMI o confirmă: actuala guvernare nu reușește — sau nu își propune — performanță economică măsurabilă. Ambele variante sunt grave. Iar faptul că nicio voce din coaliție nu a oferit până acum un răspuns punctual la aceste cifre FMI ridică semne de întrebare despre transparența decizională la vârf.