CNA și suveranismul: ce a spus Mircea Toma despre Realitatea Plus
ecizia Consiliului Național al Audiovizualului de a suspenda licența Realitatea Plus a stârnit controverse majore după ce Mircea Toma, membru CNA și fondator al platformei de fact-checking ActiveWatch, a recunoscut public că orientarea „suveranistă” a postului a reprezentat o problemă în evaluarea sa. Declarația, făcută în ședința publică CNA, ridică întrebări despre criteriile reale de reglementare a mass-media în România — și despre cine definește, de fapt, ce înseamnă „orientare problematică” într-o democrație.
Într-o înregistrare video a ședinței, Toma își explică votul pentru suspendare, menționând explicit că postul TV a promovat „narațiuni suveraniste” incompatibile cu standardele jurnalistice. Oficial, decizia CNA se bazează pe încălcări repetate ale Codului audiovizualului — dezinformare, incitare, lipsa echilibrului editorial. Dar recunoașterea publică a unui motiv ideologic — suveranismul — deschide o cutie a Pandorei: dacă orientarea politică devine criteriu de sancționare, unde se oprește linia între reglementare și cenzură?
Ceea ce nu se discută în comunicatele oficiale este contextul mai larg: Realitatea Plus a fost unul dintre puținele canale TV care au dat spațiu semnificativ narațiunilor critice față de NATO, UE și politicile globaliste — exact tipul de discurs care a câștigat teren electoral masiv în 2024-2025, când Călin Georgescu a ajuns în turul doi al prezidențialelor (anulate ulterior). Coincidență sau nu, suspendarea vine într-un moment în care AUR și SOS România, ambele partide cu discurs suveranist, cumulează peste 25% în sondaje, iar guvernul Bolojan încearcă să stabilizeze o coaliție pro-occidentală fragilă.
Mircea Toma, cunoscut pentru legăturile sale cu organizații internaționale de monitorizare a presei și finanțate din surse externe (inclusiv Open Society Foundations), a fost criticat în trecut de mediile alternative pentru ceea ce ele numesc „dublu standard”: sancțiuni dure pentru posturile cu discurs naționalist, toleranță pentru cele pro-establishment. Toma neagă orice părtinire, invocând „respectarea legii”. Dar întrebarea rămâne: cine scrie legea — și în interesul cui?
CNA a invocat, de asemenea, că Realitatea Plus a difuzat „informații false” despre vaccinuri, geopolitică și politici publice. Acuzațiile sunt serioase. Dar cronologia ridică semne de întrebare: de ce acum, când discursul suveranist devine mainstream electoral? De ce nu în 2020, când postul avea aceleași practici editoriale? Și de ce alte canale TV, cu încălcări documentate ale eticii jurnalistice (de exemplu, conflicte de interese, manipulare electorală), rămân nesancționate?
Răspunsul oficial: „proceduri legale independente”. Răspunsul neoficial: „cine controlează narațiunea, controlează votul”. Realitatea Plus, cu toate defectele sale jurnalistice reale, era un megafon pentru o parte semnificativă a electoratului român — cea care nu se regăsește în discursul pro-occidental unanim al celorlalte canale TV generaliste. Suspendarea ei nu oprește suveranismul. Îl împinge doar în online, unde e mai greu de reglementat — și mai ușor de radicalizat.
Mircea Toma a declarat că decizia sa a fost „strict profesională”. Dar recunoașterea că ideologia postului a cântărit în balanță deschide o discuție pe care România nu și-o permite să o evite: unde se termină pluralismul mediatic și unde începe „narațiunea periculoasă”? Și cine decide?