CIA a ascuns rapoarte despre vulnerabilități electorale în 2020

n memorandum declasificat al serviciilor de informații americane, coroborat cu noi acuzații dintr-o sursă internă, arată că agenții CIA ar fi blocat deliberat publicarea unor evaluări de securitate privind alegerile prezidențiale din 2020 — tocmai pentru că dezvăluirea lor ar fi putut avantaja campania lui Donald Trump și ar fi complicat narațiunea oficială despre victoria incontestabilă a lui Joe Biden. Ceea ce publicul a auzit atunci — „cele mai sigure alegeri din istorie” — pare să fi fost o versiune editată a realității, în timp ce rapoartele confidențiale spuneau altceva.

Pe 15 ianuarie 2020, Consiliul Național de Informații (NIC) a produs o evaluare care avertiza că adversari străini — Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și actori non-statali — ar putea compromite infrastructura electorală americană în alegerile prezidențiale ce urmau. Documentul, tocmai declasificat, nu susținea existența unui complot concret de modificare masivă a voturilor, dar sublinia că amenințarea era reală, plauzibilă din punct de vedere tehnic și suficient de gravă încât înalți oficiali ai serviciilor secrete l-au informat personal pe președintele Trump la Casa Albă în februarie 2020.

Ceea ce îngrijora cel mai mult analiștii nu era un scenariu hollywoodian de rescriere a fiecărui buletin de vot din America. „Evaluăm că depozitele centralizate de date electorale, precum bazele de date cu înregistrări de alegători, registrele electorale și site-urile oficiale de alegeri, sunt cele mai vulnerabile la exploatare, iar adversarii ar putea folosi accesul la aceste sisteme pentru a perturba procesele electorale”, avertiza evaluarea NIC. Analiștii credeau că tabulatoarele de voturi și sistemele de raportare aveau slăbiciuni, în special mașinile fără backup pe hârtie. Cu toate acestea, au apreciat că ar fi dificil pentru adversari străini să schimbe rezultatul național certificat doar prin compromiterea directă a mașinilor. Asta nu însemna niciodată că sistemele erau sigure în sensul obișnuit al cuvântului — ci doar că manipularea la scară largă a rezultatului părea dificilă, în timp ce perturbarea localizată și gestionarea percepției păreau mult mai ușoare.

În ciuda avertismentelor privind amenințările, după alegeri, înalți oficiali au promovat narațiunea opusă, asigurând americanii că 2020 fusese un model de reziliență. La jumătatea lunii noiembrie 2020, comitetul executiv al Consiliului Guvernamental de Coordonare a Infrastructurii Electorale a emis declarația acum celebră potrivit căreia „alegerile din 3 noiembrie au fost cele mai sigure din istoria Americii”. Chris Krebs, care conducea atunci Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA), a declarat ulterior că a aprobat declarația și că o considera viziunea de consens a comunității de securitate electorală. Această linie clară s-a dovedit utilă politic. S-a așezat însă ciudat alături de un dosar intern de informații care arăta că mai mulți actori străini aveau capacitatea de a exploata exact sistemele pe care oficialii le celebrau în public.

Christopher Porter, care a pregătit memorandumul din ianuarie 2020 în rolul său de supraveghere a informațiilor cibernetice, spune că contradicția nu a fost un accident. „Ce este șocant este cât de necontroversate sunt unele dintre aceste constatări pentru profesioniști — nu este un secret că China și Iranul compromit echipamente electorale pentru o varietate de scopuri de informații, nici nu era controversat la momentul respectiv că aceste sisteme aveau vulnerabilități tehnice”, a declarat el. Merge mai departe, susținând că considerații birocratice și politice au modelat ceea ce publicul avea voie să știe. „Fiecare agenție a fost de acord cu aceste constatări, dar pentru că era văzut ca ceva care ar putea ajuta campania de realegere a președintelui, a existat un efort activ de a-i dăuna politic prin refuzul de a împărtăși raportul declasificat cu publicul.”

Altfel spus: adevărul ar fi subminat încrederea în victoria eventuală a lui Joe Biden. Aceasta este esența acuzației informatorului. Potrivit lui Porter, Trump a ordonat personal declasificarea informațiilor pentru că credea că integritatea alegerilor o cerea. Dar Porter a spus că conducerea CIA a refuzat să le publice. „Președintele Statelor Unite a ordonat personal declasificarea acestor informații și partajarea lor cu publicul pentru că credea că integritatea alegerilor era atât de importantă pentru țara noastră. În ciuda acestui fapt, liderii CIA de la acea vreme au refuzat să publice raportul declasificat”, a spus el. De asemenea, susține că rezistența nu s-a oprit acolo. „Ani mai târziu, când a fost reales, CIA a mers atât de departe încât să susțină că raportul nu fusese niciodată declasificat. Chiar și înregistrarea declasificării sale fusese eliminată din sistem”, a declarat el. Porter descrie acest lucru ca o încălcare extraordinară a practicii normale de informații, adăugând: „Este important ca oamenii să recunoască că acesta nu este un comportament normal al Comunității de Informații — majoritatea ofițerilor nu ar face niciodată așa ceva.”

Rapoarte ulterioare de informații au concluzionat că China a obținut acces la baze de date cu înregistrări de alegători în mai multe state înainte de alegeri. O sursă confidențială de contrainformații FBI a raportat, de asemenea, în vara lui 2020 că Beijing încerca să interfereze pentru a-l ajuta pe Biden, inclusiv printr-o schemă care implica permise de conducere americane false expediate în țară. Aceste rapoarte nu au devenit parte a înțelegerii publice în timp real. Hackerii iranieni nu au fost inculpați decât în noiembrie 2021. Penetrarea chineză a datelor alegătorilor a apărut public abia după ce documente au ieșit la suprafață în martie 2026. Până atunci, linia „cele mai sigure din istorie” se transformase deja în catehism civic.

Inspectorul general al comunității de informații, Christopher Fox, a deschis o anchetă completă pentru a stabili dacă avertismentele lui Porter au fost îngropate și dacă acesta a suferit represalii pentru că a presat agențiile să urmeze ordinul de declasificare al lui Trump. Această revizuire vine alături de concluziile anterioare ale ombudsmanului analitic al comunității de informații, care a concluzionat în ianuarie 2021 că unii analiști au minimalizat rolul Chinei din cauza disprețului lor față de Trump și a reticenței de a-i consolida politica față de China.

Nimic din toate acestea nu dovedește că actorii străini au schimbat rezultatul din 2020 prin mașini hackuite. Dar ne spune că înalți oficiali știau că sistemele electorale aveau vulnerabilități semnificative, dar au depus eforturi pentru a vinde publicului o poveste mai convenabilă politic. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce un raport de securitate ordonat declasificat de președinte a fost blocat? Cine a beneficiat de tăcere? Și ce alte evaluări critice au rămas ascunse pentru că adevărul era politic inoportun? Răspunsurile oficiale rămân, ca întotdeauna, „clasificate”.