22 miliarde euro evaporate: ce nu vi se spune despre criza iraniană

omisia Europeană propune o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului în comun pentru a atenua efectele crizei energetice cauzate de conflictul din jurul Iranului — dar ceea ce nu apare în comunicatele oficiale este că europenii au plătit deja peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de energie, conform unui proiect obținut de publicația spaniolă El Pais.

Cifra de 22 de miliarde euro — echivalentul a aproximativ 110 miliarde de lei românești — reprezintă costul ascuns al unei crize despre care mass-media mainstream vorbește preponderent în termeni geopolitici, ignorând impactul direct asupra buzunarelor cetățenilor obișnuiți. Bruxelles-ul propune acum măsuri de economisire a energiei care includ închiderea clădirilor publice în anumite zile și implementarea programului de telemuncă obligatoriu o zi pe săptămână.

Documentul european, citat de El Pais, sugerează că situația este mult mai gravă decât se admite oficial. Cronologia ridică întrebări: conflictul din jurul Iranului a escaladat în contextul în care Europa tocmai ieșea din criza energetică provocată de războiul din Ucraina și ruptura cu gazul rusesc. Acum, dependența de alte surse — multe dintre ele tranzitând zone de conflict din Orientul Mijlociu — se dovedește la fel de vulnerabilă.

Măsurile propuse de Comisia Europeană — reducerea costurilor transportului public, telemunca forțată, închiderea instituțiilor — sună a management de criză, nu a soluții pe termen lung. Cine beneficiază, în realitate, de această nouă rundă de creșteri ale prețurilor energiei? Răspunsul nu apare în rapoartele oficiale, dar companiile energetice multinaționale au raportat profituri record în ultimii doi ani, în ciuda „crizei”.

Pentru România, membră UE dar încă dependentă parțial de importuri energetice (deși proiectul Neptun Deep promite independență din 2027), costurile suplimentare se vor reflecta în facturile la energie și în inflația care deja erodează puterea de cumpărare a românilor. Guvernul Bolojan, aflat în plin program de austeritate, va trebui să echilibreze presiunile Bruxelles-ului cu nemulțumirea socială internă.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că această criză — prezentată ca un accident geopolitic — servește perfect narativul pentru implementarea accelerată a Pactului Verde European și a măsurilor de digitalizare forțată a economiei. Coincidență sau strategie pe termen lung? Faptele vorbesc de la sine.