Percheziții la DSU: ce caută procurorii militari la Arafat
Procurorii militari au ridicat vineri documente și telefoane de la Departamentul pentru Situații de Urgență — instituția condusă de Raed Arafat, figura centrală a gestionării pandemiei COVID-19 în România. Percheziția, dispusă de Parchetul Militar al Curții de Apel, vizează oficial sporuri luate de medici militari, achiziții publice și anumite angajări în instituție. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia acestei acțiuni, la aproape șase ani de la declanșarea pandemiei și la câteva luni după ce Arafat a pierdut funcția de secretar de stat la Sănătate.
onform informațiilor disponibile, dosarul ar viza presupuse nereguli în acordarea sporurilor pentru personalul medical militar, proceduri de achiziții publice derulate în perioada de urgență și anumite angajări în structura DSU. În acest moment, Raed Arafat nu ar fi vizat direct în dosar — o precizare care, paradoxal, apare în toate comunicările oficiale, ca și cum ar fi nevoie să fie menționată preventiv.
Departamentul pentru Situații de Urgență a fost instituția cheie în gestionarea crizei sanitare din 2020-2022, perioadă în care au fost luate decizii cu impact major asupra vieții a milioane de români: restricții de circulație, obligativitatea măștii, certificatul verde, achiziții de echipamente medicale în regim de urgență. Raed Arafat, medicul sirian naturalizat român, a devenit figura publică centrală a acestei perioade — atât pentru susținătorii măsurilor, cât și pentru criticii lor.
Coincidență sau nu, percheziția intervine într-un moment în care discursul public românesc se polarizează din ce în ce mai mult pe tema gestionării pandemiei. Guvernul Bolojan, format în 2025, a evitat să deschidă o anchetă oficială asupra deciziilor luate în 2020-2022, deși partide din opoziție — în special AUR și SOS România — au cerut în repetate rânduri investigații asupra achizițiilor de echipamente medicale și asupra motivelor reale din spatele restricțiilor prelungite.
Ce ridică semne de întrebare: de ce acum? De ce vizează structurile militare, nu cele civile ale Ministerului Sănătății? Și de ce dosarul se concentrează pe sporuri și angajări, nu pe achizițiile de milioane de euro făcute în regim de urgență, fără licitații publice, în 2020?
Parchetul Militar nu a oferit detalii suplimentare despre stadiul dosarului. Raed Arafat, contactat de presă, nu a făcut declarații publice până la acest moment. DSU a confirmat percheziția, precizând că instituția cooperează cu anchetatorii. Ceea ce nu se spune: cine a sesizat Parchetul Militar, când a fost deschis dosarul și dacă există alte persoane vizate în anchetă.
Contextul mai larg merită atenție. În ultimii doi ani, mai multe figuri publice asociate cu gestionarea pandemiei au dispărut treptat din prim-planul politic românesc. Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății în 2021, nu mai ocupă funcții guvernamentale. Alexandru Rafila, ministru al Sănătății între 2021-2023, a revenit în Parlament. Raed Arafat și-a pierdut funcția de secretar de stat în 2024, rămânând doar șef al DSU — o instituție tehnică, departe de reflectoarele politice.
Cronologia ridică întrebări: este aceasta o anchetă de rutină asupra unor nereguli administrative, sau începutul unei investigații mai ample asupra deciziilor luate în perioada 2020-2022? Cine beneficiază de menținerea acestui dosar la nivel de „presupuse nereguli tehnice”, fără să se atingă de deciziile politice majore? Și de ce publicul românesc află despre percheziție din scurte comunicate de presă, fără acces la documentele care au stat la baza ordonanței procurorilor militari?
Ceea ce știm cu certitudine: percheziția a avut loc, documentele au fost ridicate, iar dosarul este activ. Ceea ce nu ni se spune: cine a decis că acum este momentul să se investigheze DSU, ce anume caută procurorii în telefoanele ridicate și dacă această acțiune face parte dintr-un tablou mai mare pe care publicul nu îl vede încă.