DSU sub anchetă: medici-fantomă și telefonul lui Arafat ridicat

Departamentul pentru Situații de Urgență — instituția care coordonează răspunsul României la crize — se află în martie 2026 în centrul unei anchete pentru angajări fictive și plăți ilegale către medici care nu s-au prezentat niciodată la serviciu. Ceea ce oficialii prezintă drept o verificare de rutină ascunde o întrebare mai incomodă: cine a supravegheat aceste scheme timp de cinci ani, și de ce apar acum?

Schema medicilor-fantomă: salarii fără prezență fizică

rocurorii militari de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Militară investighează modul în care medici angajați la spitale de renume — Floreasca și Gerota din București, precum și unități din Mureș și Bihor — ar fi încasat simultan salarii și sporuri de la DSU, fără a se prezenta efectiv la sediul instituției conduse de Raed Arafat. Conform surselor judiciare, aceștia figurau doar pe hârtie, în timp ce activitatea lor reală în cadrul departamentului ar fi fost inexistentă.

Anchetatorii au ridicat fișele de pontaj pentru întreaga perioadă 2021-2026, încercând să stabilească valoarea prejudiciului adus bugetului de stat. Coincidență sau nu, investigația devine publică exact în momentul în care DSU se confruntă cu presiuni politice crescânde pentru transparență financiară, după ce România a intrat în procedură de deficit excesiv și guvernul Bolojan implementează măsuri de austeritate drastice.

Telefonul lui Arafat, ridicat: ce caută anchetatorii?

Detaliul care a atras atenția presei: procurorii au ridicat dispozitivul mobil personal al lui Raed Arafat, șeful DSU. Oficial, ancheta se desfășoară in rem — pentru fapte, nu împotriva unor persoane specifice. Dar ridicarea telefonului unui oficial de rang înalt ridică întrebări: ce conversații, ce aprobări, ce ordine caută anchetatorii? Și de ce acum, după cinci ani de presupuse plăți fictive?

DSU a precizat că instituția colaborează deplin cu organele de cercetare penală. Raed Arafat a refuzat comentarii detaliate până la clarificarea acuzațiilor — o strategie pe care a mai folosit-o în trecut, așteptând ca dosarele să se stingă sau să fie clasate.

Istoricul controversat al lui Raed Arafat: de la Colectiv la COVID

Această anchetă nu este prima dată când DSU și șeful său ajung sub lupa procurorilor sau a opiniei publice. Deși creditat cu fondarea SMURD și modernizarea sistemului de urgență, mandatul lui Arafat a fost marcat de momente critice în care coordonarea DSU a fost pusă sub semnul întrebării:

Tragedia din Apuseni și Lacul Siutghiol (2014): Ambele accidente aviatice au generat critici privind rapiditatea și eficiența intervențiilor de salvare. Mulți au reproșat o coordonare deficitară a serviciilor de urgență, iar întrebările despre proceduri au rămas fără răspunsuri clare.

Incendiul de la Colectiv (2015): Intervenția din noaptea tragediei rămâne un subiect extrem de sensibil. Ani mai târziu, apariția unor imagini ascunse inițial publicului și procurorilor a reaprins acuzațiile de mușamalizare și de gestionare haotică a victimelor. Cine a decis ce imagini să fie păstrate și ce imagini să dispară?

Managementul Pandemiei COVID-19: În perioada stării de urgență și de alertă, Arafat a fost ținta unor critici vehemente pentru achizițiile de echipamente (măști, ventilatoare) și pentru restricțiile impuse prin ordine DSU, unele dintre acestea fiind ulterior anulate sau contestate în instanță. Cronologia achizițiilor și a contractelor atribuite fără licitație ridică încă semne de întrebare.

„Invulnerabilitatea” unui oficial de stat

Raed Arafat a reușit să supraviețuiască politic și administrativ numeroaselor încercări de demitere. În plan juridic, a fost vizat de mai multe dosare DNA — cum ar fi cel privind achiziția de ambulanțe — majoritatea fiind clasate sau respinse de instanțe. În 2022, Tribunalul București a respins definitiv o cerere a DNA de redeschidere a unui dosar vechi, moment în care Arafat a declarat că a fost „ținta unui abuz”.

Conflictele instituționale cu diverși miniștri ai Sănătății (precum Florian Bodog sau Alexandru Rafila) au fost o constantă. Aceștia i-au reproșat adesea că DSU funcționează ca un „stat în stat”, controlând resursele medicale de urgență fără o subordonare clară față de Ministerul Sănătății. Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: cine protejează această autonomie, și de ce?

Întrebările pe care nimeni nu le pune

Ancheta actuală ridică mai multe semne de întrebare: De ce anchetatorii au așteptat cinci ani pentru a verifica fișele de pontaj? Cine a aprobat aceste angajări „pe hârtie”, și ce alte scheme ar putea exista în alte departamente? Și, poate cel mai important: cine beneficiază de menținerea unei instituții cu atât de puțină transparență financiară?

DSU gestionează buget public semnificativ, contracte de achiziții în situații de urgență, și coordonează intervenții în care viețile cetățenilor depind de decizii rapide. Lipsa de supraveghere riguroasă — și apariția periodică a unor astfel de scandaluri — sugerează fie incompetență sistemică, fie o toleranță calculată pentru anumite practici.

Raed Arafat a refuzat să facă comentarii detaliate. Rămâne de văzut dacă această anchetă va urma traseul celorlalte dosare — clasare sau respingere — sau dacă, de data aceasta, cineva va trebui să răspundă pentru „medicii-fantomă” care au încasat salarii din banii contribuabililor timp de cinci ani.